20 decembrie 2002 a fost ziua cand Adunarea Generala a ONU a initiat prin Rezolutia nr. 57/265 Fondul Mondial de Solidaritate. In februarie 2003 acesta a fost instituit ca fond al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul sau este eradicarea saraciei si promovarea dezvoltarii umane si sociale in tarile in curs de dezvoltare.
O alta perspectiva
Pagina oficiala a campaniei este: http://www.un.org/en/events/humansolidarityday/.
George Orwell spunea ca „daca libertatea inseamna ceva, acel ceva este dreptul de a le spune oamenilor ceea ce ei nu vor sa auda.” Democratia si relatiile interumane de astazi acorda liberatate aplicarii acestei definitii la viata cotidiana, prin posibilitatea presei de a critica, prin manifestarea culturii underground – muzica hip-hop, grafitti-ul, teatrul non-conformist, care in tarile nordice contine adesea scene pornografice etc.
Totusi, nu putem sa nu ne intrebam care sunt limitele acestei libertati si unde sau cand ar trebui sa apara si elementul sau antagonist-complementar numit cenzura.
Un mod in care cenzura este adusa in discutie astazi poarta numele de politically corectness, insa acest concept merita discutat din perspectiva relatiilor interculturale si internationale actuale. Mecanismul prin care acest concept functioneaza nu presupune reducerea la tacere sau interzicerea folosirii unor idei si imagini, ci doar expunerea lor intr-o forma prelucrata, care duce la o anumita distantare fata de expresie unica, intiala, care ar putea fi peiorativa daca autorul o expune in realitatea materiala fara sa ia in considerare reactiile audientei – cea care ii interpreteaza creatia.
De ce este nevoie ca fiecare emitator sa tina cont si de posibilele interpretari ale mesajului sau?! Tocmai pentru a nu leza libertatea celui care interpreteaza, pentru ca fiecare individ, fiecare grup social, fiecare natiune are felul sau unic de reprezentare si interpretare a realitatii. Daca emitatorul nu tine cont de acesti factori, putem spune ca el nu are control deplin asupra mesajului si actului sau, pentru ca acel ceva adus in ochii lumii va starni reactii, iar acestea pot fi uneori devastatoare. Aceste consecinte pot fi studiate pe unele intamplari care s-au petrecut nu demult, in diferite colturi ale lumii.
Ce face in unele cazuri social media si cu ce se alege… societatea?
Primul eveniment pe care il aducem in discutie este cel cu teroarea ce a invadat Parisul in octombrie 2014, la scurt timp dupa aparitia unui articol in revista Charlie Hebdo, care ar fi jignit comunitatea musulmana – «„ A newspaper can’t insult a segment of the population and be the symbol of France,” one muslim leader says.» (www.theatlantic.com)
Ne este cunoscuta nefericita intamplare a decesului celor 16 tineri parizieni, alaturi de protestele masive ce i-au urmat acesteia, sub sloganul „Je suis Charlie”. Ziarul TheAtlantic a atras atentia despre un alt moment lamentabil in istoria Frantei, datorat tot unui atac terorist, din martie 2012. Un fost soldat AlQuaida a ucis doi frati in curtea unei scoli. TheAtlantic semnaleaza faptul ca dupa aceasta nenorocire nimeni nu a protestat si nu a avut loc o lamentare nationala in numele acestor doi frati, chiar daca si atunci s-a petrecut o tragedie.
Uneori mass-media este responsabila de comunicare si de feedback-ul populatiei fata de orice eveniment. Purtand pe umeri aceasta responsabilitate canalele de comunicare in masa ar trebui sa acorde o importanta deosebita atat liberei exprimari, cat si cenzurii, tot aceastea fiind responsabile si pentru interpretarea pe care o acorda individul acestor doua elemente ale comunicarii. Traim intr-o lume dinamica in care oamenii prefera sa ajunga la informatie prin social media in loc sa caute definitii in carti ale conceptelor si valorilor cu si prin care traiesc.
Din pacate, tot social media ajuta la instaurarea panicii si uneori chiar abuzeaza de puterea sa de manipulare pentru a deforma realitatea. In India, in anul 2012, activistul politic Aseem Triavedi, care este totodata si un faimos realizator de desene animate, a fost arestat dupa ce a lansat pe blogul sau o campanie impotriva cenzurii pe internet, dupa care i-au fost aduse alte acuzatii privind denigrarea imaginii fetelor politice in filmele sale de animatie. Aceste invinuiri aduse lui Triavedi nu incalca Constitutia Indiei, deci el nu a facut nimic ilegal. Acest lucru l-au observat si cei de la Curtea Suprema, insa pana la ei, Aseem Triavedi a petrecut cateva zile in arest, incalcandu-se astfel dreptul sau la libertate, chiar daca nu a comis o fapta ilegala. In cazul de fata a fost asupru judecata si pedepsita chiar libera exprimare.
Pentru a echilibra balanta, ne putem folosi de social media in scopuri nobile! Exista comunitati online care strang fonduri pentru donatii, pentru a ajuta implementarea unor tehnologii utile umanitatii. Acum, in preajma sarbatorilor, putem face o donatie mica ce va inseamna mult pentru un aproape. Totul e la o cautare distanta!