7 modalităţi prin care fumatul îţi poate distruge aspectul fizic

Ştiţi că ţigările au consecinţe grave asupra sănătăţii, cauzând mai multe tipuri de cancer, boli cardiovasculare, infertilitate. Conform revistei Glamour, pe lângă toate acestea, fumatul face ravagii şi în privinţa aspectului tău.

1. Pungi sub ochi

De ce? Potrivit unui studiu realizat de Johns Hopkins, asta se întâmplă deoarece este de patru ori mai probabil ca fumătorii, spre deosebire de cei care nu fumează, să afirme că nu sunt suficienţi de odihniţi după o noapte întreagă de somn. Cercetătorii nu sunt în totalitate siguri de ce se întâmplă asta, dar există o suspiciune că nicotina prezentă în organism mai mult timp cauzează acest lucru.

2. Dinţi galbeni

Nicotina din ţigări poate să transforme albul perlat al dinţilor tăi într-un alb..nu atât de strălucitor. Aceste pete îţi pot cauza găuri în buzunar, pentru că o albire profesională a dinţilor poate să ajungă şi la 1000 de dolari.

3. Riduri

Fumatul încetineşte fluxul sanguin care păstrează aspectul sănătos şi hidratatal al pielii. Experţii spun că fumătorii arată, în medie, de 1,4 ori mai bătrâni decât nefumătorii (ceea ce înseamnă că un fumator de 30 de ani ar putea arăta ca un nefumator 42 de ani).

4. Fire albe şi subţiri

Potrivit cercetărilor, toate chimicalele toxice din ţigări pot provoca leziuni la nivelul ADN-ului în foliculii părului; asta înseamnă că fumătorii pot să aibă părul mai subţire şi poate să albească mai devreme faţă de cel al nefumătorilor.

5. Negi

Şi nu orice fel de negi – vorbim de negi genitali aici. Fumatul este un factor de risc pentru virusul papiloma iar femeile care fumează sunt de patru ori mai predispuse să aibă negi genitali faţă de femeile nefumătoare.

6. Vergeturi

Fumatul distruge ţesutul conjunctiv fibros al pielii, care duce ulterior la apariţia vergeturilor.

7. Grăsime abdominală

Ţigările îţi pot suprima pofta de mâncare, dar un studiu a constatat că fumătorii au, de fapt, mai multă grăsime viscerală faţă de nefumători. Grăsimea viscerală este grăsimea care se înfăşoară în jurul organelor interne, şi care contribuie la creşterea riscului de apariţie a altor boli, inclusiv diabetul zaharat.