Tabu.ro: Ultimul tău album (‘Transport Systems’) a fost catalogat ‘cel mai gay album posibil’ de către presă. Asta te face să te simți confortabil?
AG: Îmi place, desigur! Nu cred că dacă ești gay ai automat o audiență mai limitată, sunt mândru că mare parte din albumul meu arată fără pic de prejudecată ce înseamnă să fii bărbat și să iubești bărbații, și cred că asta ar trebui să ne intereseze pe toți.
Tabu.ro: Ți-ai făcut comingoutul înainte să-ți începi cariera muzicală. În ce constă homofobia pentru Ari Gold?
AG: Este oarecum ireal că acum avem un președinte negru și totuși conștiința rasismului este foarte ridicată în America. În același timp, avem o conștiință homofobă foarte puternică, și de aceea există drepturi civile de care nu ne bucurăm. Dar ce mă frapează întotdeauna este homofobia internă a comunității, pentru că devine publică și blamabilă. Cunosc persoane gay care se plâng dacă pe coperta unei reviste gay apare o persoană straight și jurnaliștii și bloggerii aleargă după persoanele care nu sunt out pentru a le demasca în loc să se concentreze pe cine este out și să îi susțină.
Tabu.ro: Este industria muzicală homofobă?
AG: Primul răspuns ar fi ‘nu’, pentru că este mult mai ok să fii artist și out. Dar cred că este foarte greu să fii out și să faci și carieră. În film și TV subiectele gay au început să facă bani, dar industria muzicală mai are de învățat. În primul rând că trebuie să găsești o casă de discuri care să investească într-un artist gay și nu sunt multe care își iau riscul acesta. Cu toate că poți să faci ca mine, să te lansezi independent și să îți vezi de carieră. Dar chiar și așa, există case de discuri care își țin artiștii ‘în dulap’ în speranța că așa îi propulsează pe scena mainstream. Undeva în compromisul artistic se găsește cea mai vizibilă formă de homofobie.
Tabu.ro: Ce poți să ne spui despre fanii tăi din comunitatea gay?
AG: Am mulți fani și evident parte din ei sunt bărbați gay. Nu pot decât să le fiu recunoscător pentru sprijinul pe care mi-l acordă. Dar există și bărbați gay care nu se simt bine cu ei înșiși și asta înseamnă că nu se bucură foarte tare să mă vadă, out, vesel, fără griji legate de identitatea mea … Apoi există și promoterii din comunitatea gay, care deoseori mă resping pe considerentul că mulțimea dintr-un club dorește să aibă parte de spectacole ale unor cântărețe straight. Desigur, și mie îmi plac divele noastre, dar cred că ar trebui să ne arătăm mai mult sprijin în interiorul comunității.
Tabu.ro: Ai lansat de curând și un album foto și ai avut ocazia să lucrezi cu toate numele mari de fotografi. Hai să schimbăm cadrul. Cine ți-ar scrie biografia? Cine te-ar juca într-un biopic? Cine ți-ar fi cavaler de onoare?
AG: Ce-mi plac întrebările! Aș vrea să-mi scrie Michael Cunningham biografia, poate face lucruri superbe, și poate le face și pentru mine. Justin Timberlake arată promițător ca actor, și l-aș alege pe el să mă joace, doar că ar trebui să îl învățăm să fie evreu și gay. Nu de alta, dar în ultima vreme rolurile gay aduc Oscaruri! Iar pe RuPaul, care m-a susținut încă de la începutul carierei, l-aș alege cavaler de onoare.