Un algoritm special a ajutat la decodarea sunetelor făcute de liliecii roșii egipteni în căminul lor, dezvăluind că “vorbesc” unul cu altul ca indivizi.
O mulțime de animale comunică între ele, cel puțin într-un fel general – lupii urlă căutându-se unii pe alții, păsările cântă și dansează pentru a-și atrage perechea iar pisicile mari și mici își marchează teritoriul cu informații cu ajutorul urinei. Recent, cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au descoperit că liliecii roșii egipteni mari amatori de fructe nu scot sunete aiurea atunci când se adună cu toții în peșterile lor. Ei chiar comunică individual.
Potrivit lui Ramin Skibba, neuroecologul Yossi Yovel și colegii săi au înregistrat un grup de 22 lilieci egipteni, Rousettus aegyptiacus, timp de 75 de zile. Folosind un algoritm modificat conceput inițial pentru recunoașterea vocii umane, ei au încărcat 15.000 de sunete diferite scoase de lilieci, într-un software. Apoi au analizat materialele salvate și surpriză.
Au descoperit că zgomotele de lilieci nu sunt doar niște zgomote aleatorii, așa cum se credea anterior, spune Skibba. Ei au reușit să clasifice 60% dintre sunetele liliecilor în patru categorii. Unul dintre tipurile de zgomote ale liliecilor roșii egipteni indică faptul că liliecii se ceartă pentru mâncare. Altul indică dispute legate de poziționarea lor în grupul de dormit. Un al treilea apel este rezervat masculilor care fac avansuri nedorite pentru împerechere, iar cel de-al patrulea se întâmplă atunci când un liliac este deranjat de colegul său care stă prea aproape. Cam ca oamenii atunci când e aglomerat în autobuz.
De altfel, liliecii au versiuni diferite pentru același zgomot atunci când “vorbesc” cu indivizi diferiți din cadrul grupului, fiind foarte asemănători cu oamenii care folosesc un ton diferit de voce atunci când vorbesc cu oameni diferiți. Skibba subliniază că, pe lângă oameni, doar delfinii și foarte puține alte specii sunt cunoscute pentru abilitatea de a comunica separat cu indivizi diferiți și nu emițând sunete generale de comunicare. Cercetarea apare în revista Scientific Reports.
Acesta nu este sfărșitul cercetării, spune Yirka. Yovel și echipa lui doresc să investigheze dacă liliecii se nasc cunoscând această “limbă” sau dacă o învață în timp, după ce trăiesc în colonii. Ei vor, de asemenea, să știe dacă liliecii folosesc o comunicare similară în afara căminului. Pentru a înțelege acest lucru, vor atașa microfoane unor lilieci și îi vor elibera în sălbăticie.
Kate Jones, profesor de ecologie și biodiversitate la University College din Londra, spune că cercetarea este foarte interesantă. “Îmi place foarte mult că au reușit să decodifice o parte din această vocalizare a liliecilor și că există mult mai multe informații în aceste semnale acustice decât ne-am fi gândit “, spune ea. Jones crede că în viitor, tehnici similare ar putea să fie folosite pentru a înțelege comunicarea nuanțată și în cazul altor specii.(sursa)