România obține cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani la testele PISA 2018, cea mai mare cădere fiind înregistrată la Matematică. Scorul obținut este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
De asemenea, procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015 (39%), potrivit edupedu.ro. Analfabetismul funcțional este definit simplu prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv.
Raportul OECD arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, pe lângă o medie de 77% la nivelul OECD. Asta înseamnă că acești elevi pot cel puțin să identifice principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text, atunci când sunt puși să facă asta. De cealaltă parte 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire.
Ce sunt testele PISA?
Rezultatele PISA arată performanța sistemului de învățământ.
Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor (Programme for International Student Assessment – OECD / PISA) este o evaluare standardizată internaţional, cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii de 15 ani să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale, fie că se vor confrunta curând cu piaţa muncii, fie că îşi vor continua studiile.
Este aleasă vârsta de 15 ani deoarece, în majoritatea ţărilor OECD, elevii se află aproape de finalul învăţământului obligatoriu şi, astfel, pot fi măsurate majoritatea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor dobândite în cei aproximativ zece ani de educaţie instituţionalizată. Cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile dobândite până la această vârstă reflectă abilitatea elevilor de a continua să înveţe de-a lungul întregii vieţi prin aplicarea a ceea ce au învăţat în şcoală în afara acesteia, evaluându-şi propriile alegeri şi luând decizii personale în legătură cu opţiunile lor.
PISA nu investighează modul de performare a unui anumit curriculum şcolar, ci ceea ce ştiu şi pot face elevii în mod real, practic, la finalul învăţământului obligatoriu, precum şi abilitatea lor de a reflecta activ asupra propriului proces de cunoaştere şi asupra propriilor experienţe de învăţare.