Indiferent dacă suferi din cauza oboselii sau ai pielea uscată, probabil ți s-a spus să bei mai multă apă ca leac. Dar aceste sfaturi provin dintr-o istorie veche de zeci de ani… și poate nu au nici o bază științifică.
La începutul secolului al XIX-lea, oamenii trebuiau să fie pe moarte ca să consume apă. Doar cei „reduși la ultima etapă a sărăciei își satisfac setea cu apă”, potrivit lui Vincent Priessnitz, fondatorul hidropatiei, altfel cunoscută sub numele de „cura de apă”. Astăzi, adulții din întreaga lume consumă mai multă apă decât în ultimii ani. Am fost bombardați cu mesaje care ne spun că a bea litri de apă în fiecare zi este secretul pentru o sănătate bună, mai multă energie și o piele grozavă și că ne va face să pierdem în greutate și să evităm cancerul. Alimentarea acestui apetit pentru apă este „regula 8×8”: sfatul neoficial recomandând să bem opt pahare de 240 ml de apă pe zi, totalizând puțin sub doi litri. Totuși, această „regulă” nu este susținută de constatări științifice.
De unde a venit? Se pare, cel mai probabil, din interpretări greșite ale unor sfaturi din deceniile trecute. În 1945, Consiliul Național de Cercetări pentru Alimente și Nutriție din Consiliul Național de Cercetare a sfătuit adulții să consume un mililitru de lichid pentru fiecare calorie de aliment, ceea ce echivalează cu doi litri pentru femei pe o dietă de 2.000 de calorii și două și jumătate pentru bărbații care mănâncă 2.500 de calorii. Nu doar apă neapărat ci chiar și fructe și legume, care pot conține până la 98% apă.
Între timp, în 1974, cartea Nutrition for Good Health, co-autoare a nutriționiștilor Margaret McWilliams și Frederick Stare, a recomandat ca adultul mediu să consume între șase până la opt pahare de apă pe zi. Dar, au scris autorii, aceasta poate include fructe și legume, băuturi cofeinizate și răcoritoare, chiar și bere.
Apa este, desigur, importantă. Cu aproximativ trei treimi din greutatea noastră corporală, apa poartă nutrienți și produse reziduale în jurul corpului nostru, ne reglează temperatura, acționează ca un lubrifiant și un amortizor în articulațiile noastre și joacă un rol în majoritatea reacțiilor chimice care se întâmplă în interiorul nostru. Pierdem în mod constant apa prin transpirație, urinare și respirație. Asigurarea că avem suficientă apă în organism este un echilibru fin și crucial pentru evitarea deshidratării. Simptomele deshidratării pot deveni detectabile atunci când pierdem între 1-2% din apa corpului nostru. În cazuri rare, o astfel de deshidratare poate fi fatală. Experții sunt în mare măsură de acord că nu avem nevoie de mai mult fluid decât cantitatea pe care o semnalează corpul nostru, atunci când o semnalează. Anii de pretenții nefondate în jurul regulii 8×8 ne-au determinat să credem că sentimentul de sete înseamnă că suntem deja periculos deshidratați. Există puține dovezi care sugerează că consumul de apă mai mult decât semnalează corpul nostru oferă beneficii, dincolo de punctul de a evita deshidratarea.
Cu toate acestea, cercetările sugerează că există câteva beneficii importante pentru a evita chiar și etapele incipiente ale deshidratării ușoare. Consumul prea mare de lichide poate deveni grav atunci când determină o diluare de sodiu în sânge. Acest lucru creează o umflare a creierului și a plămânilor, deoarece se schimbă fluidul pentru a încerca să echilibreze nivelul de sodiu din sânge. În ultimul deceniu, cel puțin 15 sportivi au murit din cauza suprahidratării în timpul evenimentelor sportive.