Arta imită viața, viața imită arta – pe măsură ce rețelele sociale devin mai omniprezente ca niciodată, începem să vedem cum puterea obiectivului virtual modelează modul în care experimentăm cultura. Un studiu realizat de Kelton Global spune că definiția culturii se schimbă și se extinde atât de rapid încât ar putea avea o semnificație redusă în viitor.
„Pentru publicul de astăzi, definiția culturii s-a democratizat, aproape până la dispariție. Nu mai este vorba despre ridicat versus scăzut sau cultură versus divertisment; este vorba despre relevanță sau irelevanță”, arată o cercetare de piață.
Vă dăm ca exemplu „America”, o sculptură de Maurizio Cattelan – o toaletă de aur de 14 karate, pe deplin funcțională. Sau „Mirajul” lui Doug Aitken, o sculptură specifică site-ului unei ferme suburbane, îmbrăcată în întregime în oglinzi, în deșert. Lista continuă cu „New Spring” – Studio Swine, o fântână arhitecturală care emite bule parfumate; Es Devlin’s Room 2022 – o instalație captivantă ca un labirint de oglinzi. Dacă nu ați călătorit la New York, Palm Desert, Milano sau Miami pentru a vedea personal aceste lucrări, există șanse mari să le vedeți pe rețelele de socializare, momentele culturale virale devenind o realitate postmodernă pentru o generație de spectatori de artă.
Efectul Kusama
La Galeria Zwirner, oamenii au așteptat peste trei ore pentru a viziona „Festivalul vieții” a lui Yayoi Kusama, o expoziție de sculpturi, picturi și cea mai captivantă, „Infinity Mirror Room”. „Opera lui Kusama a avut întotdeauna o prezență puternică pe rețelele de socializare, ceea ce a introdus un nou element demografic în munca ei”, a declarat Hanna Schouwink, partener senior la Galeria Zwirner. „Am fost întotdeauna o galerie axată pe artist și vrem să încurajăm cât mai mulți oameni să vadă lucrări ale artiștilor și proprietăților pe care le reprezentăm”.
De la deschiderea „Festivalului vieții”, galeria a avut în medie 1.800 de vizitatori pe zi și un total de 60.000 de vizitatori. Efectul Kusama a persistat câțiva ani, muzeele din întreaga lume vândând bilete pentru expoziții cu luni în avans. La fel ca cele ale lui Kusama, lucrările multor artiști celebri de pe Instagram tind să împărtășească câteva trăsături: sunt extrem de captivante, un pic fantastice și escapiste și poți să faci cu ele un selfie bun. Poziționând privitorul atât ca un subiect dorit, cât și ca un voyeur, spațiul optimizat social rezonează ca o formă suprarealistă a artei pop din secolul XXI, atinsă în moneda imaginilor și în dorința spectatorului de a fi relevant din punct de vedere cultural.
Experiența muzeului
Îmbrățișând atracția incontestabilă a experienței social-media, instituțiile de artă din New York au făcut schimbări notabile în ultimul deceniu. Muzeul de Arte și Design, cunoscut în mod tradițional pentru abordarea obișnuită a meșteșugurilor, a creat un departament de Arte Olfactive în 2010; a urmat în scurt timp un spectacol interactiv despre designul parfumurilor.
În urmă cu cinci ani, New Museum a fondat primul incubator de tehnologie, NEW INC, întrucât Muzeul Solomon R. Guggenheim a folosit un programator transformat în arhitect, Troy Conrad Therrien, ca primul său curator de arhitectură și inițiative digitale. Printre primele proiecte ale lui Therrien a fost o primă expoziție online digitală, încadrată ca o piață de valori speculativă a criptomonedelor.
articol preluat de pe CNN