O echipă de cercetători a făcut publică descoperirea a mii de picturi rupestre din pădurea amazoniană. Botezată „Capela Sixtină a anticilor”, seria de fresce devoalează o mulțime de informații despre viața puțin cunoscută a amerindienilor.
Călătorie în trecut
Jungla columbiană își dezvăluie comorile întregii lumi. După decenii de conflicte între Forțele Armate Revoluționare din Columbia și guvern, pe teritoriul Amazonului au avut loc expediții arheologice.
O echipă de cercetători britanici și columbieni, finantață de Consiliul European de Cercetare, a descoperit în 2017 și 2018 picturi de artă rupestră datând de peste 12 000 ani pe o întindere de zeci de kilometri din regiunea Serranía La Lindosa.
Zona a fost clasată ca arie arheologică protejată de Ministerul columbian al Culturii. Un studiu despre aceste descoperiri a fost publicat în aprilie 2020 în revista Quaternary International.
„Capela Sixtină” a artei rupestre
Miile de desene constituie acum o adevărată „Capelă Sixtină” a artei rupestre. Ele sunt distribuite pe trei suprafețe muntoase: Cerro Azul, Limoncillos și Cerro Montoya din parcul național Chiribiquete, situat în sud-vestul Columbiei. Acestea vor deveni cu siguranță cea mai importantă colecție de opere rupestre descoperită în America de Sud.
„Când sunteți acolo, emoțiile vă copleșesc…Vorbim de peste zeci de mii de picturi. Va fi nevoie de generații întregi pentru a le documenta. O nouă pictură murală apare de fiecare dată când întoarceți capul.”, povestește pentru The Guardian José Iriarte, profesor de arheologie specializat în istoria precolumbiană de la Universitatea Exeter, care a coordonat cercetările.
Minunata lume străveche
Ocrul este culoarea predominantă a picturilor. Ele le vor permite cercetătorilor să pătrundă în viața din vestul Amazonului de acum 12 000 de ani.
Picturile figurative înfățișează scene de vânătoare, figuri umane, amprente, plante sau animale. Descoperim aici numeroase specii care populează și în prezent Amazonul precum aligatori, lilieci, tapiri, țestoase și arici.
De asemenea, mai sunt reprezentate și specii dispărute odată cu trecerea de la Pleistocen (era glaciară) la Holocen (actuala epocă geologică) precum giganticul leneș terestru (Megatherium americanum) și mastodontul, ruda preistorică a elefantului.
Înconjurat de animale gigantice
„(n.r. Oamenii) trăiau în mijlocul acestor ierbivore gigantice, unele dintre ele erau de dimensiunea unei mici mașini. Și ei le vânau.”, explică Mark Robinson, co-autorul studiului, într-un comunicat pentru Universitatea Exeter.
Comunitățile din această regiune erau formate din vânători-culegători care și pescuiau în râurile cele mai apropiate. Resturi de animale și plante au fost găsite în timpul săpăturilor. Acestea ne indică detalii relevante despre regimul alimentar al strămoșilor noștri. Pe lângă fructe, populațiile antice din Amazon mâncau și pești pirania, aligatori, șerpi, broaște, rozătoare sau chiar animale tatu.
Paleoantropologul Ella Al-Shamahi precizează pentru The Guardian că „Amazonul s-a schimbat mult” în 12 000 ani. „Nu a fost mereu acestă pădure tropicală.”, detaliază ea.
Caii sau mastodonții din aceste picturi nu trăiau în pădure; erau prea mari. Nu numai că picturile ne oferă informații asupra epocii, asupra primilor oameni care le-au realizat — ceea ce este în sine uimitor —, dar ne dau indicii și despre mediul în care trăiau și cine se afla mai aproape de savană.
Ella Al-Shamahi
Totodată, desenele le permit cercetătorilor să interpreteze raporturile dintre amerindieni și aceste animale gigantice. Ella Al-Shamahi subliniază că oamenii reprezentați sunt foarte mici și apar cu brațele ridicate în fața mamiferelor uriașe ca și când le-ar venera.
Pentru BBC 2, paleoantropologul Ella Al-Shamahi va apărea într-un episod al seriei documentare Jungle Mystery : Lost Kingdoms of the Amazon (Misterul Junglei: Regatele pierdute ale Amazonului), consacrat recentelor descoperiri. El urmează să fie difuzat în decembrie pe canalul de televiziune britanic Channel 4.
sursa: Le Figaro