Ce se întâmplă dacă bunăstarea noastră ar depinde de vreme? Soare, ploaie, vânt, căldură, cum ne influențează aceste elemente externe? Ne este greu să ne imaginăm că vremea de afară ne poate afecta cu adevărat sănătatea. Orice am spune, toți suntem sensibili la vreme.
Frigul înrăutățește depresia
Fals. Potrivit medicilor și psihologilor, frigul ne face să ne apropiem unul de celălalt și joacă un rol important în relațiile sociale. Vrem să ne întâlnim cu prietenii și familia la o ceașcă de ceai sau la cină. Acest lucru ajută la reducerea anxietății, a oboselii și a depresiei. În plus, ne concentrăm mai bine, dormim mai bine și suntem mai altruiști când vremea este rece. Studiile arată că o temperatură de 17°C în interiorul birourilor sau caselor noastre creează un echilibru psihologic.
Iarna este un anotimp bun pentru inimă
Fals. În condiții de frig extrem, circulația generală este accelerată semnificativ pentru a trimite rapid sângele către organele vitale. Încălzite de sosirea sângelui cald, vasele periferice se dilată. Apoi răcite de temperatura camerei, se contractă. Acest fenomen de vasoconstricție și vasodilatație amplificată este slab tolerat de persoanele fragile sau cardiace. Cifrele vorbesc de la sine: atunci când mercurul scade cu 1 °C, riscul de infarct miocardic crește cu 2% în următoarele patru săptămâni, cu un vârf în primele cincisprezece zile. Așadar, îmbrăcați-vă bine și nu neglijați în special extremitățile corpului. Prin mâini, picioare, nas, urechi și cap pierdem 30% din căldură.
Iarna ne face mai generoși
Adevărat. Răceala, prin reducerea diametrului vaselor de sânge și apoi dilatarea lor imediat după aceea, accelerează și îmbunătățește fluxul sanguin. Toate organele noastre sunt mai bine alimentate, inclusiv creierul. Acest lucru îmbunătățește secreția de endorfine, aceste molecule care tratează stresul, ne fac mai bucuroși și mai generoși.
Pentru a dormi mai bine, corpul nostru are nevoie de prospețime
Adevărat. Dorința de a dormi apare atunci când temperatura corpului nostru scade cu 0,5 până la 1 grad. Acest fenomen fiziologic se manifestă la sfârșitul zilei, dar poate fi împiedicat dacă dormitorul nostru este prea încălzit sau dacă există încă o sursă de lumină în cameră (lumina împiedică secreția de melatonină, care ajută corpul să se răcească seara). Ideal este să reglați temperatura camerei la 17°C sau să dormiți cu fereastra deschisă sub o plapumă călduroasă.
Ploaia ne liniștește
Adevărat. Aduce cu sine ioni negativi care descarcă corpul de electricitatea statică, un factor de stres. Litoralul oferă același sentiment de bunăstare. Noaptea, sunetul ploii de pe ferestre are un efect de legănare și liniștire, la fel ca sunetul valurilor.
Medicamentele, indiferent dacă le luați vara sau iarna, sunt la fel
Fals. Dimpotrivă, la temperatură ridicată, anumite tratamente pot avea mai multe efecte secundare, în special la cei mai fragili dintre noi (sugari, vârstnici sau cei care suferă de o boală cronică). Combinate cu efectele valului de căldură asupra corpului, ele cresc riscurile. Iarna, anumite medicamente – în special sedative și somnifere – ne împiedică să ne adaptăm corect la frig. Apoi pot agrava un fenomen de hipotermie.
Căldura ne face nervoși
Adevărat. Psihologii au observat că, în condiții de căldură puternică, suntem mai nervoși și mai impulsibi. Actele de violență tind să crească. Acest lucru s-ar putea explica prin faptul că dormim mai puțin bine, suntem mai obosiți și, prin urmare, suntem mai puțin capabili să menținem relații sociale bune. Deshidratarea joacă, de asemenea, un rol: crește nivelul de sodiu din sângele nostru, ceea ce perturbă circulația normală a creierului. Devenim mai impulsivi, mai puțin generoși, mai stresați.
Sexualitatea este impermeabilă la vreme
Fals. Cu cât ziua este mai lungă, cu atât suntem mai expuși la lumină. Această lumină și căldura blândă a verii stimulează receptorii creierului și activează glandele suprarenale care produc mai multă serotonină (hormonul fericirii), dar și estrogen și testosteron.
Căldura dăunează pielii
Fals. Căldura promovează transpirația sănătoasă, care permite pielii să elimine multe toxine, inclusiv cele generate de poluarea aerului. Potrivit cercetătorilor, nu există nimic mai bun decât glandele sudoripare (cele care produc transpirația) pentru a scăpa de moleculele sintetice mari pe care le absoarbem prin piele, aerul sau junk food-ul încărcat cu pesticide. În plus, o temperatură ridicată dilată vasele de sânge și, prin urmare, favorizează microcirculația. Nutrienții, apa și oxigenul transportat de sânge către straturile pielii ajung acolo și mai adânc. Vara, pielea este adesea mai puțin uscată și mai puțin predispusă la inflamație (cum ar fi coșurile).
Iarna, părul este mai frumos
Adevărat. Frigul închide foliculii făcând părul mai strălucitor și mai rezistent la poluanți. Din acest motiv, experții ne sfătuiesc să clătim părul cu apă rece și de a evita să-l uscăm cu uscătorul de păr.
Dacă ești alergic, evită să ieși afară când bate vântul
Când bate puțin vântul, polenul se depune pe cele mai apropiate plante femele, care le absorb imediat. Ceea ce este benefic pentru persoanele care suferă de alergii. Dacă vântul suflă tare, polenul va tinde să se învârtă în aer fără să se depună. În plus, se va dispersa pe o suprafață mare. Acest fenomen este observat în special după o furtună. Dar un vânt foarte puternic poate fi benefic, deoarece permite purificarea atmosferei în cazul prezenței prea dense a polenului.
Alergarea pe vreme rece crește riscul de infecție respiratorie
Adevărat. Când alergăm, avem tendința de a respira pe gură și absorbim în medie de douăzeci de ori mai mult aer decât atunci când vremea e mai blândă. Iarna, acest aer rece ajunge direct în plămâni, fără a fi încălzit sau filtrat de impuritățile sale (microbi, alergeni, poluanți etc.) prin nas. Acest lucru ne slăbește plămânii, care devin mai susceptibili la infecții.
Căldura îți încordează inima
Adevărat. Când termometrul crește, vasele noastre de sânge se dilată și extremitățile noastre (picioare, picioare, brațe, mâini) necesită un volum mai mare de sânge pentru a se răci. Inima trebuie să pompeze mai energic pentru a face față acesteia. Respirarea aerului cald deshidratează corpul, inclusiv sângele. Devine mai vâscos, ceea ce favorizează formarea de cheaguri mici care pot bloca vasele creierului. Riscul de accident vascular cerebral este, prin urmare, crescut.