Testarea pe scară largă a săptămânii de 4 zile lucrătoare a oferit rezultate promițătoare în Islanda. Lucrezi mai puțin, câștigi la fel de mult, produci mai mult. Ecuația face ca un vis să fie cât mai aproape de realitate. Cu toate acestea, multe țări nu par pregătite să facă față provocării.
Din 2015 până în 2019, 2.500 de islandezi au trecut de la 40 la aproximativ 35 de ore, pe parcursul a patru zile, fără reduceri salariale. Concluzia: „un succes răsunător”, potrivit a două grupuri de reflecție britanice și islandeze, care au identificat că un stres redus, un echilibru mai bun dintre viața profesională și viața profesională și productivitatea constantă sau chiar în creștere.
Deși multe companii se gândesc să adopte această măsură, adevărata provocare pare să fie aceea a ritmului de lucru. Cei care au testat săptămâna de lucru de 4 zile au observat o scădere a performanței generale cu 20%. Dar cu timpul, lucrurile s-au reglat.
Prioritizează proiectele și organizează-ți timpul
„Există două domenii principale pentru ca acest lucru să funcționeze, explică Jérémy Clédat: gestionați-vă mai bine timpul, eliminând întâlnirile inutile, de exemplu, și prioritizează proiectele pentru a face alegeri care sunt cu adevărat profitabile pentru companie.”
Nu este vorba de a lucra mai mult, ci mai inteligent. „Cheia este că toată lumea are voința de a căuta acțiuni inutile, care ne consumă timpul. Dar comprimarea muncii nu înseamnă a fi sub presiune. Poți lucra mai bine fără să fii mai obosit.”
Mai multă autonomie, mai multă bunăstare
Pentru bunăstarea psihologică a tuturor, explică Jérémy Clédat: „Unul dintre cele mai interesante subiecte identificate de neurologul care a participat la testare este că săptămâna de 4 zile îi face pe toți să-și controleze agenda și că acest lucru are un impact direct asupra stimei de sine”. O a treia zi liberă îi încurajează pe toți să acorde prioritate, să facă alegeri conștiente și să-și folosească timpul cât mai bine. Dar managementul are un rol de jucat în prevenirea supraaglomerării.
În loc să ne propunem un obiectiv fără un termen clar, îl împărțim în mici sarcini intermediare, definite împreună cu angajatul și ale căror progrese le putem urmări peste o săptămână. O viziune pragmatică și pe termen scurt, care evită să se piardă într-o grămadă de sarcini care sunt la fel de urgente una ca alta.