Canicula este definită ca o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius faţă de temperatura medie a zonei respective şi este o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, în special în regiunile cu umiditate crescută. Creşterea temperaturii globale este o realitate care începe să fie recunoscută pretutindeni fiind răspunzătoare de înmulţirea problemelor medicale legate de caniculă.

Pe lângă morbiditatea determinată de efectele directe ale căldurii, temperaturile crescute sunt asociate cu creşterea poluării atmosferice, cu frecvenţa crescută a evenimentelor extreme (inundaţii, secetă, tornade) şi cu riscul mărit de transmitere a bolilor infecţioase prin intermediul vectorilor ( rozătoare, insecte ) şi al apei contaminate.

Valurile de căldură sunt definite de prezenţa pentru cel puţin o săptămână a temperaturilor ridicate. Cele mai multe decese au loc în prima sau a doua zi de la debutul unui val de căldură, cel mai frecvent fiind afectate persoanele peste 65 de ani.

Căldura este mai greu de suportat:
– în primele zile de caniculă, pentru că organismul nu este obişnuit cu temperaturile ridicate;
– dacă sunt temperaturi ridicate, atât ziua cât şi noaptea, pentru mai multe zile consecutiv;
– când umiditatea atmosferică este ridicată şi nu suflă vântul;
– poluarea atmosferei se adaugă căldurii.

Vara nu înseamnă doar plajă, lumină şi vreme bună, ci şi caniculă şi implicit stare de rău!

Expunerea la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune, un stres asupra organismului.
Astfel există riscul unei deshidratări severe, agravării unei boli cronice sau declanşării unui unui atac de căldură.

Datorită temperaturilor înalte (peste 32 de grade Celsius) se produce o creştere a transpiraţiei, care are rol în reglarea termică şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele hidrosolubile), antrenând astfel multe consecinţe negative în desfăşurarea proceselor fiziologice.

În general, principale simptome care apar în această situaţie sunt următoarele:
– oboseală fizică şi psihică;
– tulburări de ritm cardiac;
– stare de disconfort, iritabilitate, agitaţie;
– greaţă, vărsături;
– cefalee, ameţeală, lipotimie (leşin);
– dureri şi crampe musculare;
– sete accentuată;
– insomnie (care poate conduce la apatie sau stare de nervozitate);
– intensificarea simptomatologiei existente în cazul unor boli cronice (în special cardiovasculare sau psihice).

Atacul de căldură este caracterizat prin debutul brusc (15-20 minute) al următoarelor simptome: confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, obnubilare, comă, în acest caz, temperatura corporală depăşeşte 40 de grade Celsius. Atacul de caldură poate să apară atât la tineri, în condiţii de activitate fizică intensă la temperaturi înalte cât şi la persoane vârstnice, chiar în condiţii de repaus sau odihnă.

Dacă organismul nu reuşeşte să îşi menţină temperature în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat pot să apără: crampele de căldură, epuizarea, insolaţia, şocul hipertermic. Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, picioarelor, mai ales în timpul unor activităţi fizice solicitante, când transpiraţia este abundentă.

În acest caz, măsurile care trebuie luate sunt:
– încetarea activităţii fizice şi odihna într-un loc răcoros, la umbră;
– reluarea activităţilor fizice intense după mai multe ore de repaus;
– consumarea de sucuri de fructe naturale sau de băuturi energizante diluate cu apă.

Epuizarea datorită caniculei apare după câteva zile de caniculă şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat, insomnie.

Măsuri de luat:
– odihna în locuri răcoroase;
– consumarea de sucuri de fructe naturale sau apă;
– dacă simptomele durează mai mult de o oră este necesar consultul medical.

Insolaţia este dată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Se manifestă prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii.
Riscul de a face insolaţie este mult mai ridicat la copii.

Măsuri de luat:
– evitarea expunerii la soare, mai ales între orele 11-18;
– protejarea capului la plajă cu pălării, şepcuţe din materiale naturale, deschise la culoare;
– aducerea persoanei la umbră şi efectuarea manevrelor de scădere a temperaturii (se face cât mai multă ventilaţie, se udă corpul cu apă, i se dă persoanei să bea lichide).

Şocul hipertermic reprezintă o urgenţă medicală. Apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, atingând/depăşind 40 de grade Celsius.
Simptome: pielea este foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin), eventual convulsii.

Măsuri ce trebuie luate:
– solicitarea imediată a serviciului de urgenţe medicale (Salvarea);
– până la sosirea salvării, persoana trebuie adusă la umbră şi udată cu apă rece, asigurându-se o bună ventilaţie: Dacă este posibil, persoanei i se face un duş rece.
Fără acordarea rapidă a ingrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal.

În cazul în care unei persoane i se face rău din cauza căldurii excesive, primul ajutor ce i se poate acorda constă în:
– aducerea şi aşezarea sa într-un loc umbrit şi răcoros, stropirea cu apă rece;
– favorizarea respiraţiei şi a circulaţiei sângelui prin descheierea nasturilor, a şireturilor, curelei, sutienului, slăbirea nodului cravatei etc.;
– administrarea de lichide, de preferinţă reci;
– solicitarea ajutorului medical în caz de nevoie.

RECOMANDĂRI PENTRU POPULAŢIA GENERALĂ

• Consumaţi cel puţin 2 litri de lichide pe zi (apă plată, apă minerală, sucuri de fructe şi legume) fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă la fiecare 15-20 min. Lichidele nu trebuie băute prea reci pentru că în acest caz se elimină înainte de a hidrata organismul. Foarte bune sunt ceaiurile de mentă, soc, muşeţel, sunătoare, urzici, ceaiul verde sau negru, călduţe sau la temperatura camerei, uşor îndulcite.
• Alimentaţia trebuie să fie una uşoară, să conţină alimente proaspete, fără prea multe calorii – recomandate sunt carnea slabă preparată la grătar, lactatele, cerealele precum şi cât mai multe fructe şi legume care, prin apa, sărurile minerale şi vitaminele pe care le conţin , asigură în mod constant hidratarea organismului.
• O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă.
• Nu consumaţi alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de apărare a organismului împotriva căldurii.
• Evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.
• Evitaţi sau măcar limitaţi consumul de grăsimi şi dulciuri concentrate.
• Încercaţi să staţi cât mai mult în locuri răcoroase, cu umbră.
• Evitaţi ieşirile şi activitatea fizică (sport, grădinărit, munci mai grele) între orele 11-18. Este indicat ca plimbările să se facă dimineaţa şi seara.
• Dacă este necesar să ieşiţi, încercaţi să staţi sau să mergeţi mai mult prin zonele cu umbră. Protejaţi-vă capul, faţa şi ochii cu ajutorul unei pălării şi a ochelarilor de soare. Purtaţi haine de culoare deschisă, subţiri, comode; de preferat sunt cele din in şi bumbac; evitaţi-le pe cât se poate pe cele din materiale sintetice care nu permit o bună aerisire a corpului. Este bine să aveţi la îndemână o sticlă cu apă.
• Faceţi cât mai des duşuri cu apă călduţă.
• În interiorul locuinţei staţi în camerele cele mai răcoroase. Dacă nu aveţi o cameră răcoroasă, apelaţi la un ventilator sau la un aparat de aer condiţionat pentru a răcori atmosfera.
• Dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală.
• Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depăşeşte 32 grade Celsius.
• Dacă nu aveţi aer condiţionat în locuinţă, la locul de muncă, petreceţi 2-3 ore zilnic în spaţii care beneficiază de aer condiţionat (cinematografe, spaţii publice, magazine).
• Evitaţi expunerea la soare (plaja) între orele 11-18, când razele soarelui sunt foarte puternice. Nu uitaţi de protecţia capului, a ochilor, a buzelor. În cazul în care suferiţi de anumite afecţiuni cereţi sfatul medicului înainte de a vă expune la soare.
• Dacă aţi făcut insolaţie, aveţi nevoie de săruri minerale pe care le puteţi asigura prin consumul de supe de legume şi sucuri de fructe. Se mai recomandă alimente cu aport mare de potasiu şi magneziu, cum ar fi: bananele, pepenele galben, lintea, cartofii, mazărea, fasolea boabe şi soia. Evitaţi expunerea la soare câteva zile, utilizaţi produse pentru calmarea arsurilor solare, iar dacă simptomele se agravează sau se prelungesc, consultaţi medicul.
• Cei care muncesc trebuie să cunoască faptul că au anumite drepturi. Astfel angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii propice de muncă salariaţilor în vreme de caniculă, să alterneze perioadele de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite, în care există curenţi de aer, să reducă intensitatea şi ritmul activităţilor fizice. Dacă temperatura exterioară depăşeşte 37 oC cel puţin 2 zile consecutiv, pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor, angajatorii sunt obligaţi să asigure: apă minerală – 2-4 l/persoană, echipament de protecţie, ventilarea locului de muncă, posibilitatea de a face duşuri (în anumite situaţii). Dacă nu este posibilă realizarea acestor condiţii, se va stabili reducerea duratei zilei de lucru, eşalonarea acesteia până la orele 11 şi după orele 17 şi chiar întreruperea colectivă a lucrului, cu menţinerea activităţii doar acolo unde ea nu poate fi suspendată.
• Aveţi grijă de persoanele dependente de dumneavoastră (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită.
• Păstraţi contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesându-vă de starea lor de sănătate.
• Limitaţi creşterea temperaturii în locuinţe:
– închideţi ferestrele expuse la soare, trageţi jaluzelele şi/sau draperiile;
– ţineţi ferestrele închise pe toată perioada cât temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă;
– deschideţi ferestrele seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, provocând curenţi de aer, pe perioada cât temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă;
– stingeţi lumina artificială sau scădeţi intensitatea acesteia;
– închideţi orice aparat electrocasnic de care nu aveţi nevoie.
Persoanele cele mai vulnerabile la efectele caniculei asupra organismului sunt copiii, vârstnicii şi bolnavii cronic.

RECOMANDĂRI PENTRU PROTEJAREA SUGARILOR ŞI COPIILOR

• Realizaţi un ambient cât mai normal, ferit de căldură, umiditate excesivă şi curenţi de aer.
• Sistemul de alimentaţie avut până în acel moment nu trebuie modificat prin introducerea de alimente noi în această perioadă.
• Se va realiza hidratarea corespunzătoare, iar în cazul sugarilor mama va alăpta ori de câte ori aceştia solicită.
• Îmbrăcaţi copilul cât mai lejer, cu hăinuţe din materiale textile vegetale comode.
• Evitaţi să scoateţi copilul din casă în perioada de caniculă (orele 11-18), mai ales dacă este bebeluş (0-12 luni); cînd îl scoateşi afară nu uitaţi să îi protejaţi capul cu o pălăriuţă din material uşor, deschis la culoare.
• Nu lăsaţi niciodată copilul singur, chiar pentru perioade scurte de timp, în încăperi insuficient ventilate sau în maşini expuse la soare.
• Evitaţi deplasările pe distanţe lungi cu copiii în maşinile fără posibilităţi de climatizare.
• Luaţi cu dumneavoastră cantităţi suficiente de apă în cazul unei deplasări cu un auovehicul.
• Daţi copilului să consume în mod regulat lichide proaspete, chiar dacă acesta nu le cere şi ajutaţi-l să le bea.
• Este bine să li se ofere copiilor apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai foarte slab îndulcit precum şi fructe proaspete, foarte bine spălate.
• Nu ezitaţi să lăsaţi copilul dezvelit atunci când doarme.
• Mamele care alăptează trebuie să se hidrateze corespunzător cu apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casă fără adaus de conservanţi; se va evita în acelaşi timp consumul de cafea sau alcool şi vor avea grijă să menţină o igienă riguroasă a sânului şi evident igiena generală.
• La cel mai mic semn de suferinţă al copilului sau mamei, aceştia se vor prezenta la medicul de familie care va decide conduita terapeutică.
• O atenţie deosebită se va acorda condiţiilor de igienă atât pentru copil cât şi pentru mamă. Copilul va fi ţinut cu hăinuţe sau scutece curate şi uscate iar mama se va îngriji de igiena riguroasă a pielii acestuia. În acest sens, copilul va fi îmbăiat cel putin odată pe zi, şi obligatoriu seara la culcare iar în restul timpului i se va face toaleta locală ori de cate ori este nevoie.
• Copiilor preşcolari li se vor face duşuri cu apă la temperatura camerei.
• Este bine să se evite scăldatul în apă rece.

RECOMANDĂRI PENTRU PERSOANELE VÂRSTNICE ŞI/SAU CU AFECŢIUNI CRONICE

• Crearea un ambient care să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului.
• Consumaţi zilnic 1,5-2 litri lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete: apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casă fără adaos de conservanţi.
• Alimentaţia va fi predominat din legume şi fructe proaspete (pepene galben, pepene roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o cantitate mare de apă.
• Consumaţi numai alimente proaspete din magazinele care dispun de instalaţii frigorifice funcţionale de păstrare a alimentelor; evitaţi consumul alimentelor uşor perisabile.
• Evitaţi consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de apărare a organismului împotriva căldurii.
• Evitaţi consumul de băuturi cu un conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.
• Evitaţi deplasările în perioadele de vârf ale caniculei (orele 11-18).
• Dacă este necesar să vă deplasaţi în afara locuinţei, este de preferat să o faceţi fie dimineaţa devreme, fie seara; deplasaţi-vă pe la umbră şi evitaţi pe cât posibil expunerea în plin soare, folosiţi îmbrăcăminte uşoară, subţire din ţesături naturale în culori deschise precum şi mijloace de protecţie (pălării, umbrele, ochelari de soare); este bine să aveţi la îndemână lichide (apă).
• Evitaţi locurile aglomerate, neventilate unde pot apărea decompensări ale afecţiunilor cronice, mai ales cardiovasculare, în condiţii de temperaturi ridicate.
• Evitaţi activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit etc.).
• Pe parcursul zilei menţineţi cu rigurozitate igiena personală, faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge de apă.
• Persoanele care suferă de anumite afecţiuni cronice (cardiovasculare, hepatice, renale, pulmonare, endocrine, psihice) trebuie să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente, să respecte întocmai recomandările medicale şi să urmeze cu stricteţe tratamentul prescris de medic; nu se va introduce din propria iniţiativă nici un medicament nou în schema de tratament, chiar dacă acesta poate fi procurat fără reţetă.
• În cazul apariţiei unor simptome cauzate de caniculă şi/sau agravării celor datorate afecţiunii cronice solicitaţi imediat ajutor medical.

Sursa: Tabu.RO