Rita Labrosse avea 29 de ani când l-a întâlnit pe Witold Gombrowicz, unul din marii scriitori necunoscuți ai secolului XX. Era 1964 și Gombrowicz revenise în Europa cu o bursă, după aproape 25 de ani de exil în Argentina, impus întâi de război, apoi de regimul comunist din Polonia, țara lui natală, unde era interzis pentru ironia usturătoare la adresa ipocriziei și a falsei „maturități”, dar în sfârșit descoperit și adulat în Franța și Germania. Gombrowicz avea 60 de ani și voia să se întoarcă înArgentina. Întâlnirea cu Rita l-a făcut să-și schimbe planurile. Au plecat în Provence și s-au căsătorit cu jumătate de an înainte de moartea sa în 1969
…Cum v-ați împăcat cu misoginia, cu tendințele lui homosexuale?
E prea mult spus că Gombrowicz era misogin. Într-o anumită măsură poate că îi era frică de femei. În copilărie, relația sa cu mama a fost foarte dificilă, Witold căpătând o adevărată repulsie față de aristocratismul ei ipocrit. Cât a trăit în Argentina, a consumat relații sexuale și cu bărbați. După părerea mea, e o formă de emancipare care depășește cu mult timpurile noastre. A avut curajul să-și trăiască bisexualitatea, iar opera sa e plină de referințe mascate în acest sens. Dar și-a trăit alegerile într-un mod foarte discret…
Citește interviul în revista Tabu, ediția de februarie care va fi pe piață din 27 ianuarie.