Argument: chiar acum am citit o ştire care zice că zilele astea, la Târgul de Carte “Gaudeamus”, cele mai mari vânzări le au ghidurile practice de agăţat. Şi se ştie cât sunt eu de bună şi de dornică să ghicesc în ochii poporului ce-şi doreşte, În plus, ştiu moda ghidurilor cu „cum să cucereşti o femeie din trei replici, în aşa fel încât să se şi culce cu tine din prima seară, gratuit, dar pasional, şi să nu te deranjeze niciodată după”. Primesc şi eu spamul ăla pe mail, zi de zi, de la minim opt boţi diferiţi. Şi trist e că, probabil, unii îl şi cumpără, apoi se bagă-n seamă cu nişte abordări dureros de jenante, iritante, stupide, bătând chiar spre „tâmpite”, în funcţie de posesor.
Aşadar, cum scârbim o femeie din trei replici şi ne asigurăm că niciodată /nimeni n-o să poată / să ne apropie?
A) Miră-te că stă cu chirie / merge cu autobuzul / poartă H & M, etc. Poanta cu chiria mi s-a întâmplat mie, acum două nopţi, când scriam paşnic despre muşchii lui Gerard Butler, şi m-a întrerupt un târlete (eu, când scriu despre muşchii cuiva, îi şi pipăi în imaginaţie cu tentaculele sufletului, n. r., deci întruperea a picat cât se poate de prost) să mă ia la miştouri ieftine că mă dau scriitoare şi stau cu chirie. Faza cu autobuzul i s-a întâmplat colegei noastre Simona Tache.
Intenţia: „O dau pe spate pe asta dă nu să vede. Îi insinuez că io stau într-un castel la Snagov / merg cu o gondolă specială pe roţi, cu motor Toyota, că nu-i aşa, japonezii pot orice, şi că am şi permis special de gondolă, inventat de Poliţia Română pentru mine, şi port piele de penis de crocodil, recoltată numai în cele două săptămâni de mai când crocodilul e în călduri şi pielea de pe zonele lui sensibile bate subtil în azuriu, dar numai la lumină de lumânare din ceară de albine egiptene. Atunci, ea o să zică: Oh, falnicule, vino şi ia-mă. Sunt toată tolănită pe o tavă, special pentru tine.”
Realizarea: Prima reacţie a femeii e: „WTF is wrong with this wanker”. În fond, nu e ca şi cum ai sta în canalul Gării de Nord, sau ai merge pe jos cerşind. Duci un trai de om normal. E penibil să risipeşti inutil pe criză, ca să demonstrezi… ce?
Dar dacă risipeşti din al tău, e una. Să risipeşti din ale altora, şi să te dai pompos într-o tentativă de mişto despre cum aleg respectivii să locuiască şi să călătorească e dovada unei prostii dense, compacte şi fără fisură. Întâmplător, cunosc şi oameni de afaceri care nu trăiesc cu mult mai luxos decât trăiesc eu, pentru că reinvestesc tot ce câştigă. Aşa că, dându-te bengos pe uscate nu impresionezi pe absolut nimeni. Dacă tot ţii să sugerezi că eşti multimiliardar şi n-ai ce face cu banii, cere-i femeii Paypal-ul şi împroaşc-o cu o sumă cum n-a văzut ea de când se ştie. Bun, nici asta nu denotă prea mult spirit, dar, oricum, e varianta mai aristocratică a abordării „Ce dragă, mergi cu metroul?”.
B) „Eh, oricum românii sunt proşti / necitiţi / nu sunt amatori de cultură”.
Intenţia: „Prin asta sugerez că io-s mai presus, că merit adorat, adulat, periat şi felat fără mânuţe!”
Realizarea: Tot ce conchide femeia, când vede asemenea afirmaţii, e că eşti un cretin care generalizează. Că generalizezi pentru că nu te uiţi în jur şi nu eşti atent la felul de a fi al oamenilor. Şi că generalizarea, mai mult decât îngâmfarea, e arma prostului. Oricum, faptul că nu eşti atent te descalifică cel mai rapid în ochii unei femei. În fond, ce femeie ar fi interesată de un idiot căruia să-i ceară mereu lucruri, pentru că n-are atâta minte să se prindă şi singur că e cazul să le facă?
C) „Să ştii că io-s mai deştept decât tine!” Nu, vă rog să nu râdeţi. Pentru un om normal, genul ăsta de abordare pare supranatural. Dar supranaturalul e printre noi, şi nici măcar nu e nevoie de LSD pentru asta.
Intenţia: „E important să punctez că-s mascul alfa, e singurul mod prin care câştig respect!”
Realizarea: Tot ce induci cu genul ăsta de afirmaţie, şi cu altele similare, e „mamă, ce cocălăraş meschin de periferie, educat cu pumni în gură de un tată alcoolic şi violent şi bătut de toţi băieţeii maidanului e ăsta! Şi cum crede el că genul de comportament cu care a fost el convins de grupul de golani să mănânce pământ va seduce şi femei!” Nici un om deştept pe care l-am cunoscut nu a intrat vreodată în interacţiune umflându-se ca un cocoşel. Dimpotrivă. Bărbaţii cei mai mişto pe care-i cunosc se joacă de-a simplitatea maximă. Şi au arta de a îţi arăta, foarte subtil, că, în realitate, sunt şi inteligenţi, şi culţi, şi au şi simţul umorului. Hint: nici o femeie nu-şi doreşte să cunoască îndeaproape un marţafoi mârlan. Dominaţia inteligenţei e cea mai diafană dintre toate.
D) „Ah, ce bine arăţi, ce sexy eşti, eu sunt viitorul tău soţ.”
Intenţia: „Sunt un latin lover, nu-i aşa? Că România e o insulă de latinitate într-o mare slavă. Şi-i arăt fufei ăsteia că eu dacă vreau ceva, obţin!”
Realizarea: În afară de femeile mult prea disperate, genul ăsta de abordare naşte hohote de râs şi o repulsie aproape instantanee. Induce ideea că eşti un mascul în călduri, că nu ai pic de respect pentru interlocutoare şi, mai trist, pentru tine. Că fie eşti un atârnache, o meduză slinoasă şi hidoasă, fie un contor de vagine care, postfactum, o să umple oraşul cu pozele ei nud. Ambiguitatea, cel puţin până într-un punct în care eşti suficient de sigur că e cazul să mergi mai departe, e traseul just.
E) „A, păi eu am o grămadă de aventuri cu femei, şi toate-s nebune după mine…”
Intenţia: „Pisi, sunt bun. Atât de bun, încât toată planeta mă vrea. Acum te vei alinia acestor femei, din spirit de turmă, şi vei desface picioarele.”
Realizarea: „Ce pana mea se laudă ăsta aşa? De ce îşi imaginează că îmi pasă? Sau vrea să mă avertizeze discret că e pe penicilină în perioada asta?” Oricum, e o idee proastă să discuţi cu o femeie despre alte femei. E exact chestia care o face să apese pe butonul „Friendzone”. Nimeni nu vrea să fie figurant străjer în armata lui Vodă. Nemaivorbind că tactica „am atâtea femei” e cunoscută în cercurile de iniţiaţi drept „mutarea virginului acneic”.
F) „Eşti urâtă şi nu ţi-aş trage-o!”
Intenţia: Declaraţia asta pare complet stupefiantă, când vine de la un internaut căruia nu i-ai sugerat vreodată că ai fi interesată să… Şi pare greu de crezut, dar mi-a explicat-o un băieţel într-o seară: „Cu asta, îi dai de înţeles că nu-i atât de tare pe cât se crede şi o provoci să te cucerească ea!” Deci, în anumite cercuri onaniste, există un mit prin care, insultând o femeie, o faci să te dorească. Vă vine să credeţi una ca asta, fetelor?
Realizarea: Citiţi punctul C.
3 comentarii