Un nutriționist britanic a explicat pe larg în ce constă conceptul de wellness și întreaga industrie care s-a dezvoltat în jurul lui. Există numeroși bloggeri care promovează curele de detoxifiere, recomandând fără nicio reținere pulberile ca super-alimente, dietele fără gluten, sucurile natural și smoothie-urile ba chiar dietele vegane pentru purificare. Din păcate, multe recomandări se fac fără analize în prealabil, iar rezultatele sunt sub așteptări.
Adevarul este că dietele la modă, create pe „internet” și promovate și de celebrități, cum ar fi detoxifierea, nu pot vindeca nicio boală și nici nu îți garantează că vei fi sănătoasă tun.
Este timpul să fim mai degrabă optimiști și să adoptăm un stil de viață sănătos, decât anxioși și speriaț că ceea ce băgăm în gură ne-ar putea scurta speranța de viață.
Așadar, citiți mai jos cele mai răspândite mituri despre wellness și curele de detoxifiere.
Detoxifierea de primăvară
Sucul care ne garantează o hidratare completă, o piele strălucitoare, o siluetă de vis și un bagaj de energie e numai praf în ochi. Dieta care impune să consumăm doar sucuri organice timp de câteva zile nu funcționează la oricine. O astfel de dietă e săracă în fibre, deoarece prin stoarcere și pasare se distrug fibrele, rezultând mult zahăr. Ba mai mult, e și foarte săracă în proteine, iar lipsa de sare sau carbohidrați vă va face să vă simțiți mereu obosiți. De asemenea, kilogramele pierdute le veți câștiga înapoi.
Dieta fără gluten
În ultimii ani, un număr tot mai mare de persoane au renunțat la gluten, deși mai puțin de 5% din populație suferă de boala celiac sau intoleranța la gluten. Bloggerii de sănătate fac asedea afirmații nefondate. „Glutenul este ca o hârtie abrazivă pentru intestine”. Așadar, singurul motiv pentru care nu avem voie să consumăm gluten este boala celiacă, care afectează mucoasa intestinală și provoacă simptome gastrice grave.
Iar dacă ți-ai pus singur diagnosticul de intoleranță la gluten, adoptarea unei diete fără gluten e nefondată. O mulțime de lucruri cauzează disconfort gastric. Adesea, e vorba despre supraalimentare, fie ai mâncat prea repede, sau ai mestecat mâncarea în mod necorespunzător. Iar o alimentație fără gluten poate să nu fie cea mai sănătoasă. Multe alternative la gluten au ingredient suplimentare pentru a compensa lipsa lui, iar acestea sunt adesea zahăr sau grăsimi.
Dieta alcalină
Dieta alcalină se bazează pe premisa că organismul funcționează cel mai bine într-o stare ușor alcalină și că organismul se îmbolnăvește din cauza acidității. Susținătorii acestei diete spun că ceea ce mâncăm și consumăm afectează pH-ul corpului nostru, inclusiv sângele, așa că trebuie să consumăm multe alimente alcaline (în principal fructe și legume) și să evităm alimentele care formează acid (în special carne și lapte). Din perspectivă pur nutritivă, orice lucru care încurajează creșterea consumului de fructe și legume este un lucru bun.
Problema este că dieta alcalină vine, de asemenea, cu o serie de afirmații nefondate: că persoanele care au prea mult acid în organism prezintă, de exemplu, simptome de anxietate, oboseală, dureri de cap, insomnie și hipertensiune arterială. De fapt, pH-ul corpului dumneavoastră este controlat. Când mâncați alimente mai acide, pH-ul lor se schimbă în diferite părți ale corpului pentru a se potrivi cu enzimele digestive: mai întâi acide în stomac, apoi alcaline în intestine.
Superalimentele
Uleiul de cocos este este format din grăsimi saturate în proporție de 85%. Iar o dietă bogată în grăsimi saturate crește riscul de boli cardiace. Și totuși, uleiul de nucă de cocos este considerat superaliment. Multe studii susțin că acestea e de fapt o grăsime care arde grăsimi. Uleiul de cocos fiind un acid gras saturat, care e metabolizat rapid. Dar științitic, acest lucrui nu este adevărat. Consumat în cantități moderate, uleiul de cocos nu este nici bun, nici rău, dar, ca și untul, nu ar trebui să fie consumat în exces. Rămâne totuși o grăsime saturată.
Dieta Raw-Vegană
Această dietă se bazează pe convingerea (incorectă) că alimentele negătite sunt în mod intrinsec mai sănătoase decât cele gătite. Da, alimentele crude conțin enzime bune pentru organism și prin preparare la temperaturi înalte, acestea se distrug. Dar prin gătire se distrug bacteria și microorganisme care vă pot face rău. De asemenea, evitați să faceți intoxicație alimentară.
În multe cazuri, prin gătire se descompun componentele vegetale indigestibile, ceea ce înseamnă un acces mai bun la substanțele nutritive din interior.
Iată câteva legume pe care nutriționiștii vă recomandă să le consumați gătite!
- Roșiile conțin licopen, un nutrient care se absoarbe mai ușor când acestea sunt gătite
- Dovleacul plăcintar conține beta-caroten, licopen și vitamina C
- Spanacul conține calciu și fier
- Deşi fasolea conţine o mulţime de fier, nivelurile de fitat din fasole reduc absorbţia acestui mineral. De aceea se consumă gătită.
1 comentariu