Datând din secolul al XV-lea, aceste obiecte miniaturale ar fi ajuns din Europa în America via Asia cu câteva decenii înainte de expedițiile lui Cristofor Columb.
Au traversat mii de kilometri, mai multe continente, zeci de orașe, porturi și zone deșertificate pentru a ateriza în mâinile eschimoșilor.
O duzină de mici perle venețiene din sticlă albastră a fost descoperită în cele mai neașteptate locuri din lungul lanț muntos Brooks, Alaska.
Descoperirea acestora lansează, totodată, o nouă ipoteză privind comerțul precolumbian indirect de la începutul secolului al XV-lea, realizat pe o distanță foarte lungă, între Europa și punctul cel mai vestic al continentului american.
Cu alte cuvinte, comerțul cu obiecte europeene fiind posibil chiar cu câțiva ani înainte ca Cristofor Columb să traverseze pentru prima dată Atlanticul.
Ipoteza este susținută de un studiu publicat în revista științifică American Antiquity.Doi arheologi ai Universității din Alaska au prezentat mai multe perle venețiene descoperite în trei contexte arheologice diferite, datând secolul al XV-lea, mai exact din perioada 1397 — 1488.
„Perlele repun în discuție cronologia actuală acceptată pentru dezvoltarea metodelor lor de producție, distribuire și circulație pe continentul american. În absența unei comunicări transatlantice, ruta cea mai probabilă pe care aceste perle au călătorit pentru a ajunge din Europa în nord-vestul Alaskăi este traversând Eurasia și strâmtoarea Bering.”, declară cercetătorii.
Arheologul Mike Kunz, co-autor al studiului, susține că perlele atestă un comerț pre-transatlantic. „Este pentru prima dată când materiale indubitabil europeene au apărut în Lumea Nouă pe cale terestră.”, a declarat Mike Kunz într-un comunicat al Universității din Alaska.
Comerț de lungă…distanță
Conform cercetătorilor, prezența perlelor atestă rezultatul unui flux comercial între China și Asia septentrională până la cercul polar. „Un comerciant putea să aranjeze perlele în kayakul său pe malul occidental al Mării Bering. Apoi, vâslea spre Lumea Nouă (Alaska actuală). Străbaterea strâmtorii Bering prin punctul său cel mai îngust este de aproximativ 52 mile (83km) lățime.”, susțin arheologii.
Punyik Point, unul dintre siturile arheologice cu perle venețiene, era un loc de campare sezonier al eschimoșilor, situat într-o intersecție strategică, între o rută comercială care lega Marea Bering de Oceanul Arctic și locul de transhumanță al renilor. Locul este cunoscut de mult timp de arheologii americani, care au efectuat săpături acolo, atât în anii 1950 și 1960, cât și în perioada 2004-2005.
Întrebat de Gizmodo, arheologul Ben Potter de la Centrul de studii arctice al Universității chineze din Liaocheng confirmă veridicitatea concluziilor oferite de studiul cercetătorilor americani.
„Interpretarea lor privind transportul perlelor în comerțul dintre Asia de Est spre strâmtoarea Bering este plauzibilă.” susține acesta. „Avem exemple de obiecte din bronz care au urmat același traseu până în Alaska, deci cred că ideea unui trafic pe o distanță lungă, în special, cu obiecte de prestigiu (mici, portabile și de valoare) este rezonabil.”