Odată cu venirea verii revin și riscurile asociate cu insectele și arahnidele. Care sunt cele mai periculoase? Cum să le recunoaștem înțepăturile? Cum să te aperi? Află răspunsurile în rândurile de mai jos.
Unele trăiesc în natură, altele se ascund în casele noastre, câteva reacționează doar în apărare, altele ne „vânează” ca pradă pentru o masă suculentă, și au în comun doar dimensiunea mică, care poate fi însă invers proporțională cu pericolul lor. Vorbim despre insecte, arahnide și toate acele viețuitoare minuscule care, mai ales în perioada verii, sporesc contactele, adesea neplăcute, cu ființa umană, dând naștere la consecințe, în unele cazuri tragice.
În România există zeci de mii de specii diferite de insecte, dar doar un procent foarte mic poate fi considerat potențial periculos pentru oameni. Experții ne avertizează că orice mușcătură de la orice animal trebuie să fie bine dezinfectată. Multe mușcături obișnuite de insecte, păianjen sau animale au consecințe negative nu din cauza otrăvii, ci din cauza faptului că partea afectată a fost prost dezinfectată. Chiar și animalele sălbatice au o floră bacteriană foarte importantă în gură, așa că chiar și cea mai aparent inofensivă mușcătură poate genera apoi o infecție.
Albine și viespi: riscul de șoc anafilactic
Albinele, ca polenizatoare, și viespile, ca apărători ai speciilor dăunătoare, sunt insecte foarte importante în natură, care nu au nici un interes să atace oamenii, decât ca formă de apărare. Cu toate acestea, ele rămân printre animalele care ucid cel mai mult oameni în fiecare an, din cauză că pot provoca șoc anafilactic la persoanele alergice.
Pentru a evita astfel de neplăceri, evită interacțiunea cu aceste insecte, respectă-le și ai în vedere că acestea atacă doar pentru a se apăra. În caz de înțepătură este important să ceri ajutor, mai ales dacă observi ca umflătura începe să crească. Cei alergici, în schimb, ar trebui să aibă mereu asupra lor injecții cu adrenalină, de utilizat în cazuri extreme. Este însă un medicament care trebuie păstrat la o anumită temperatură și cu dată de expirare, motiv pentru care nu este ușor să îl ai mereu la îndemână.
Țânțarii, inamicul nr. 1 al verii
Țânțarii sunt insecte enervante, dar și periculoase, deoarece provoacă cele mai multe decese din cauza bolilor pe care le transmite: de la dengue la chikungunya, febra Nilului. Lucrul care diferențiază țânțarii și albinele este motivația care îi împinge să ne atace. Țânțarii ne vânează pentru că suntem prada lor, pentru că încearcă să ne sugă sângele, evident, în doze foarte mici. Alte animale potențial periculoase, cum ar fi păianjenii, viperele sau chiar albinele și viespile, fac acest lucru doar ca reacție la o formă de pericol. Nu există specii de țânțari mai mult sau mai puțin periculoase, deoarece fiecare țânțar poate transporta boli. Totul depinde de reacția sistemului imunitar.
Sunt persoane care nu sunt înțepate des de țânțari, dar altele sunt mereu în „meniul” țânțarilor, și există și criterii după care aceste insecte își aleg prada. În primul rând țânțarii ne localizează pentru căldură și culoare. Nu întâmplător în țările tropicale se folosesc des haine albe, tot pentru a evita atragerea țânțarilor. Apoi, desigur, există mirosul nostru, dat de transpirație, dar nu contează cât transpiram dar ce: unele studii au arătat că prezența alcoolului este o componentă care poate atrage țânțarii. În plus, în timp ce țânțarii nocturni ne mușcă în timp ce dormim, pentru țânțarii de zi este importantă și mișcarea.
Păianjenul vioară și văduva neagră europeană
Dintre miile de specii de păianjeni prezente în țara noastră, doar două pot fi considerate potențial periculoase, văduva neagră europeană și păianjenul vioară. Mușcăturile ambilor sunt otrăvitoare, dar există un detaliu, care face ca păianjenul vioară să fie atât de temut. Pe lângă otravă, acest păianjen are multe bacterii în gură pe care le folosește ca armă împotriva prăzii. Dacă mușcătura nu este dezinfectată imediat, aceste bacterii pot duce la gangrenă și septicemie. Problema este că mușcătura păianjenului vioară este nedureroasă, deci există riscul de a observa înțepătura târziu, când infecția este deja în curs de desfășurare.
Din fericire există o modalitate de a afla dacă avem în față un păianjen vioară. Această specie are o particularitate: nu face pânze de păianjen. Deci, dacă în casă sau în grădină vezi un păianjen cu pânza sa, ține minte că este inofensiv și într-adevăr, are grijă să „vâneze” alte insecte enervante, precum țânțarii. Păianjenul vioară face pânze de păianjen minuscule și se ascunde în crăpături și țevi, în locuri greu accesibile.
Atenție la căpușe
Căpușele sunt „înrudite” cu păianjenii, dar își împart prada preferată de țânțari: oamenii. Totuși, dacă nu ar fi bolile pe care le aduce, mușcătura de căpușă ar putea fi aproape inofensivă. Problema este ceea ce pune în corpul nostru, adică o serie de boli, diferite de cele ale țânțarilor, precum encefalita sau borelioza (boala Lyme). Pentru prima există un vaccin, în timp ce pentru cea din urmă nu există.