„Postul de dopamină” îți repornește creierul și te face să apreciezi mai mult plăcerile de zi cu zi, spun susținătorii. Dar există vreo știință care să sprijine teoria?
Dopamina este un neurotransmițător – sau mesager al creierului chimic – legat de modul în care simțim motivația de a face lucrurile. Adesea a fost numită incorect „substanța chimică responsabilă cu plăcerea”. „Eliberarea dopaminei poate fi declanșată de o serie de stimuli externi, în special evenimente neașteptate,” spune Joshua Berke, profesor de neurologie și psihiatrie la Universitatea din California, San Francisco. „Acestea pot varia de la zgomote bruște până la stimuli care, prin experiența anterioară, au devenit asociați cu recompensele.”
Susținătorii postului de dopamină consideră că am devenit suprastimulați prin „loviturile” rapide ale dopaminei provenită prin intermediul rețelelor sociale, tehnologie și produse alimentare. Ei spun că prin evitarea deliberată a acestor stimuli comuni – pe care îi considerăm activități plăcute – putem reduce cantitatea de dopamină din creierul nostru. Apoi, după post, când ne reobișnuim cu acești stimulenți, ne bucurăm mai mult de ei și viața noastră pare mult mai frumoasă.
Ei consideră că „efectele” rapide ale dopaminei ne determină „să ne amorțim cu acestea în același fel în care cineva care consumă cocaină dezvoltă o toleranță”. „Încercați să anulați toleranța construită. Acest lucru vă permite să reflectați și să priviți imaginea în ansamblu, să evaluați. Când începi să recâștigi toți acei stimuli diferiți, sunt mult mai interesanți decât erau inițial.” Postul cu dopamină se bazează pe o tehnică de terapie comportamentală numită „controlul stimulului”, care poate ajuta dependenții prin eliminarea declanșatorilor de dopamină.
Dar nu toată lumea este la fel de convinsă de valoarea postului de dopamină sau de beneficiile sale percepute. „Rețineți că dopamina nu are o relație simplă cu„ plăcerea ”sau„ fericirea ”, explică Berke. El spune că nu este nicio dovadă că postul de dopamină ar funcționa. „Acesta este un moft, nu un studiu controlat”, spune el.