J. Craig Venter a sintetizat, se pare, genomul unei bacterii. Venter isi numeste creatia o “celula sintetica” si o prezinta ca pe o descoperire epocala, care poate deschide drumul crearii unei multimi de microbi utili care sa fie folositi in vaccinuri. Venter isi descrie celula drept “prima specie care se poate replica singura al carei parinte este un computer”. Cercetatorul crede ca descoperirea nu e doar relevanta din punct de vedere tehnic, dar si filosofic, pentru ca ridica noi intrebari legate de natura vietii.
Toate acestea in timp ce alti savanti considera ca initiativa lui Venter nu e atat de promitatoare pe cat pare, pentru ca va dura foarte mult pana cand sa fie create alte organisme iar pana atunci ingineria genetica asa cum o stim noi acum va avansa si ea foarte mult.
In acelasi timp, Gerald Joyce, biolog la Scripps Research Institute din La Jolla crede ca e “foarte important si puternic sa poti reconstrui orice caracteristica a unui genom, pentru ca asta inseamna ca o poti transfera in diferite gene”.
In urma cu trei ani, doctorul Venter aratase deja ca AND-ul natural al unei bacterii poate fi inserat intr-o alta bacterie si va incepe sa preia din operatiile celulei initiale. Acum, echipa coordonata de Daniel Gibson, Hamilton Smith si Venter a aratat ca AND-ul sintetic poate sa preia functiile unei celule la fel cum s-a intamplat cu AND-ul bacteriei, si sa convinga celula sa genereze proteine specifice.
Desi reusita lui Venter este remarcabila, unii o contesta. “Nu a creat viata, doar a mimat-o”, spun unii oameni de stiinta. George Church, cercetator la Harvard Medical School si Leroy Hood de la Institute for Systems Biology din Seattle sunt de aceeasi parere. Iar asociatia pentru mediu Friends of the Earth sustine ca toate cercetarile de acest fel trebuie stopate. Totusi, momentan descoperirea nu reprezinta un pericol, fiind doar un organism cu un genom sintetizat, sin u o forma noua de viata creata din nimic.