Pe 1 martie, HBO România a găzduit premiera unui Queer As Folk de San Francisco: serialul Looking (tradus ca Băieţi frumoşi), care e exact ce pare: povestea pe alocuri tristă, pe alocuri extrem de veselă, a unei găşti de gay din metropola americană citată mai sus. Cu acest prilej, ne-au pus la dispoziţie un interviu cu vedeta serialului, splendidul Jonathan Groff, un artist de Broadway devenit vedetă TV cu serialul One Life To Live de pe ABC. Dacă vreţi să vă mai clătiţi ochii cu irezistibila lui făptură, nu rataţi serialul, în fiecare sâmbătă seara la 22.30, exact înainte de o ieşire incendiară în club!
Ce te-a atras la rolul Patrick?
E atât de orb… Cu toții vedem ce are de făcut, numai el nu – și tot timpul face greșeli de care nici măcar nu-și dă seama.
Cine e Patrick și cum e el?
Patrick are 29 de ani, face jocuri video, trăiește în San Francisco și, când îl întâlnim prima dată, încearcă să facă rost de un hand-job în parc. Asta spune totul despre locul în care e personajul – e un gest cu totul atipic pentru personalitatea lui. E disperat să afle cine e el de fapt, și de asta face lucruri noi, ieşite din comun. Ani de zile a trăit cu colegul lui de facultate, acum colegul se mută și trebuie să stea din nou singur. Caută iubire, și, deși e mulțumit cu munca lui, vrea mai mult. E la un punct de cotitură în care încearcă să afle cine e el de fapt.
Are o naivitate aparte…
Da. Cred că oamenii au diferite perioade de tranziție, din varii motive. Unii au trecut prin ce trece Patrick pe când aveau 16 ani, alții au făcut-o la 45. Dar tocmai de asta, zbuciumul lui e familiar – orice lucru nou provoacă disconfort. Către finalul sezonului lucrurile capătă accente mai dramatice, dar la început este totul foarte amuzant.
Se simte că se va întâmpla ceva cu el, dar nu știi ce anume… Care pare să fie problema?
Se tot întreabă de ce nu are un iubit și de ce tot iese cu bărbați care nu i se potrivesc. A avut o singură relație stabilă, iar respectivul urmează să se căsătorească. Are dreptate – ar trebui să aibă un iubit pentru a se înțelege mai bine pe sine. Are multe spații goale în viață pe care ar trebui să le umple. Are multe de învățat și trebuie să se maturizeze. O să-l vedem într-o relație și se vor întâmpla multe lucruri amuzante, urmate de chestii mai dure. O să-i cunoaștem și familia, sora lui se căsătorește și mediul familial atrage mult dramatism.
Cât de mult din tine e în Patrick?
Sper că-s mai realist decât Patrick – dar cine știe? Cred că mă apropii cel mai mult de el în ceea ce privește prieteniile. Prietenia cu Augustin e veche – s-au cunoscut când erau foarte tineri și acum, ajunși la maturitate, relația lor e într-o perioadă de reanalizare și redefinire. Iar prietenia cu Dom… am mulți prieteni mai în vârstă.
E foarte interesant că pentru aceste personaje orientarea sexuală e o chestie incidentală.
E un lucru foarte important – e un serial cu gay, dar toți sunt deschiși în ceea ce privește orientarea sexuală, niciunul dintre ei nu se ascunde. Principalele lor probleme n-au legătură cu sexualitatea. Sexualitatea face parte din personalitatea lor, dar nu e trăsătura primordială.
Acum 15 ani, un hand-job în parc ar fi fost ceva șocant. Acum e adorabil…
Categoric. Și e meritul lui Andrew Haigh – sunt sigur că ai văzut Weekend… ce film frumos! Putea fi la fel de bine o poveste cu un cuplu de 70 de ani, căsătorit, și nu un cuplu gay. Andrew captează foarte bine natura umană. Scenele de sex din Looking te fac să te gândești la personaje și nu la raportul sexual în sine. E vorba de ce se întâmplă între oameni.
Deși, cumva, a fi dezbrăcat pe ecran presupune mers la sală vreme de șase luni?
Din fericire, mama mea e profesoară de sport și fac sport de la vârsta de 10 ani. Dar n-aș vrea ca Patrick să fie prea lucrat.
Ai mai lucrat cu Andrew sau Michael, sau ai participat la probe ca toți ceilalți?
Am dat probă în fața lui Andrew, Michael și Sarah Condon, producătoarea noastră. Asta era exact acum un an. Am dat probă singur iar apoi am fost chemat la proba filmatăm, în combinație cu diferiți Dom și Agustin. Acolo i-am întâlnit prima oară pe Frankie și Murray.
Testele au funcționat – lăsați senzația că sunteți cu adevărat prieteni.
De cum am rămas singuri în aceeași încăpere, ne-am împrietenit. Frankie era convins că ne vor angaja pe toți trei, pentru că păream să ne înțelegem de minune. Și așa a și fost… Sunt lucruri care se întâmplă… Și nu poți să te prefaci, trebuie s-o simți. Suntem prieteni, ne înțelegem minunat și contribuim cu toții la poveste. Ceea ce e grozav.
La un moment dat, pare că improvizați…
Așa e. 50% din cazuri am spus replicile așa cum erau scrise; de exemplu, Murray are o scenă cu Scott Bakula în episodul 4, unde vorbește despre tatăl său. Chestia e că scena a fost improvizată – e o minune că a ajuns în montajul final. Iar alte scene sunt jucate întocmai așa cum sunt scrise, fără abateri. Suntem întotdeauna curioși să vedem episoadele atunci când sunt gata montate.
Cât de mult din viață ai petrecut în San Francisco?
Am venit aici după o despărțire – aveam în cap imaginea unui San Francisco prietenos, cu hippioți și gay mustăcioși. San Francisco-ul nu e chiar așa, dar e mult mai primitor ca oricare alt oraș și asta se simte. Oamenii sunt foarte deschiși. Orașul are o atmosferă cu totul specială, care-ți stimulează creativitatea.