Algoritmul Facebook-Google mi-a trimis în feed o reclamă pentru o echipă de meșteri din București. Ei se numesc Feexers și au intrat alături de Rom în jocul campaniei electorale, motiv pentru care reclamele lor arată cam așa.
Indiciul că avem prea mulți candidați pe liste și că, la o adică, nimeni nu citește nici platformele lor, programele lor și că oamenii nu mai au răbdare, umor, nu mai pot să se relaxeze într-un mediu din ce în ce mai tensionat sunt comentariile din subsolul primei poze, cea de pe copertă.
Pretinsul candidat la un viitor contract de reparații din casa ta – Ion Anton – promite sub sloganul Reparăm România că va repara robinetul tău dacă vei apela la serviciile companiei al cărui angajat este. Campania de publicitate nu este nici neapărat una originală ( vezi reclama Rom) și nici nu e agresivă în sensul în care să nu-ți poți da seama de la prima vedere că este un pamflet la adresa alegerilor de anul acesta. Până la urmă Ion Anton stă totuși cu o pompă de desfundat în mână chiar dacă e îmbrăcat foarte corporate, într-un costum. Însă oamenii nu mai au răbdare, campania reală pentru alegerile din toamna aceasta care a început oricum foarte devreme (încă din iulie existau panouri uriașe cu România normală a lui Iohannis pe drumul spre mare) și în care fel de fel de candidați oferă ca alternativă fel de fel de promisiuni nerealistice i-a obosit, i-a epuizat. Așa se face că printre comentariile de sub poza de campanie (întru reparare obiecte sanitare) a domnului instalator Ion Anton am găsit mesaje de genul: „Noi am făcut Revoluția din 1989, riscându-ne viețile pentru a putea lucra afară pe cât mai mulți bani și voi vreți să venim înapoi? NICIODATĂ!”, „Dați salarii ca în afară, respectați muncitorul, și nu pleacă nimeni!, Daca raportul plată/muncă este corect, atunci profesioniștii rămân… dar… deocamdată… într-un mediu de lucru nemotivant și salarii mici și impozite mari…. ei aleg să plece. Schimbați-vă modul de a face afaceri, renunțați la ideea de a vă îmbogății peste noapte și faceți afaceri win-win, din care să cîștige toată lumea!!! Altfel, într-un viitor nu prea îndepărtat o să aveți chiar voi mai mult de pierdut, dragi antreprenori și patroni!”, „Alt parlamentar care are chef să urce pe tron să mai fure câte ceva”, „Ce tâmpenie. România a fost vândută la germani, austrieci și americani și nu doar… n-ai ce să repari. Odată ce țara a fost vândută s-au dat și sclavi, acești români nu se mai întorc în țară ei lucrează ca sclavi pt. străini”, „Cum ai strâns semnăturile?”, „Matale ești sănătos la cap?!”, etc.
Cum spuneam, ideea firmei de instalatori nu este originală, există o reclamă pentru ciocolata ROM cu un personaj care candidează la președinție – Toma Corunt – aici fiind vorba de un buget mai mare ceea ce a însemnat inclusiv vizibilitate video pe YouTube. În cazul lui Corunt (al cărui rol este jucat de Gabriel Constantin) sunt unii oameni care chiar au spus (deși interviul, promisiunile, atitudinea sunt toate din genul pamflet) că l-ar vota pentru că pare un om sincer. Corunt a reușit foarte bine să intre în pielea unui personaj tehnocrat care vrea să câștige fără să aibă neapărat un plan de viitor, iar oamenii îl percep drept un „super erou din privat”. În halul ăsta s-a ajuns. Unul dintre comentarii arată așa: „Mind-blowing cum vorbește omul ăsta. Face aluziuni foarte multe iar majoritatea urmăritorilor înțeleg greșit mesajul, ori vor sa înțeleagă greșit. Îmi place foarte mult atitudinea pe care o are, l-as asculta toată ziua. Nu știu cine este, ce face însă îmi place mult și are o atitudine de învingător. Orice om super erou din privat trebuie sa aibă o astfel de atitudine. Știe când sa vorbească și unde sa pună punctul, sa conducă discuția acolo unde vrea dansul. Scurt și la obiect. Nu e teatru și nici actorie. Omul știe ce vrea, nu se urca pe spatele altora. Ca va câștiga sau nu, el oricum e un câștigător pentru persona sa, însă nu știu dacă putem spune același lucru și despre noi.”
Alții s-au certat pe mesajul economic – „Conceptul de dezvoltare durabilă e mult departe de nenea-ăsta. Dacă exploatarea masivă a resurselor pe care vrea să o implementeze el în “mandatul de președenție”, faci din România o țară care trăiește 5 ani și după ce se termină resursele o ia la vale. În caz de nu observă, clima deja se schimbă, și nu într-un mod bun. Tăiați domnu’ pădurile, că doar pe astea le mai avem și noi. Tăiați-le…” sau „De când sunt autostrăzile responsabilitatea președintelui? nu îmi dau seama încă ce campanie e asta… Copacii fac umbră pământului degeaba? Măi nene, ești bine la cap? Adică tu ai de gând să defrișezi și pădurile care au mai rămas în țara aceasta? Păi așa se înțelege. Cine ți-a făcut textul ăsta ori e stupid, ori este rău intenționat. Sau tu ești așa? Poate ar trebui să știi, de la școală măcar, că oxigenul pe care tu ca om îl folosești ca să poți respira pe Planeta aceasta numită Terra este posibil datorită vegetației, datorită copacilor. Din ce naiba o să respiri aer dacă tu ne lași fără copaci? Pentru fraza asta din spotul publicitar, tu ar trebui să fi declarat pericol public și atentator la viața oamenilor.” Alții chiar l-au jignit: „Cine crezi mă derbedeule că îți dă votul? Figură de securist cherchelit… candidează la aprozar mai bine.” Înjurăturile nici nu le mai redau.
N-am să râd superior de oamenii care au luat în serios campaniile de mai sus pentru că nu e nimic amuzant de fapt. Programele electorale ale adevăraților politicieni arată și ele ca niște pamflete, există zero dezbateri reale între candidați și tot ceea ce vor ei să comunice electoratului se face prin intermediul rețelelor de socializare, fie ironic la adresa competitorilor, fie atât de superficial încât conținutul pare o glumă. Toată lumea care ajută la comunicarea mesajelor politice abordează electoratul cu glume și meme la mișto, cu pocirea numelor proprii ale unor candidați, cu referiri la aspectul fizic al acestora, nu se vorbește cu seriozitate despre nimic căci taberele sunt deja formate și ele nu au legătură cu discuțiile pragmatice ci cu „ai noștri, ai voștri”. Se răstălmăcește istoria – vezi campania penibilă eMag cu Mihai Șora, se răstălmăcește adevărul pentru cauzele pretins nobile ale unora (căci s-a ajuns la genul acesta de scuze) și nimeni nu-și asumă responsabilitatea pentru faptul că nu există niciun mesaj politico-socialo-economic concret din partea niciunui candidat real la președinție. O campanie electorală care a devenit o glumă nu mai are resurse pamfletare pentru alegători căci ei deja știu că în realitate oricât de absurd ar putea părea un program/mesaj politic – cineva îl vinde chiar în acest moment și altcineva va pune ștampila pe el în noiembrie.