Pentru a se regenera, corpul și creierul au nevoie de odihnă emoțională, senzorială și socială. Dar când vine vorba de odihnă în timpul concediilor, nimeni nu știe că procedura de urmat este relativ simplă: munciți mai puțin decât de obicei, de preferință stați la soare, dormiți mai mult, mai bine.
Ceea ce știm mai puțin este că nu este suficient doar să nu facem nimic, să ne deconectăm sau să amânăm ceasul deșteptător, pentru ca organismul să fie cu adevărat regenerat. Pentru a-și reveni atât fizic cât și psihologic, corpul și creierul au nevoie de trei tipuri diferite de odihnă.
Odihna socială
Să-ți vezi prietenii, să ieși cu ei, să îi asculți, să vorbești cu ei … Nu întotdeauna o observi, dar sarcinile sociale sunt obositoare. Cu anumiți prieteni, de asemenea, nu te poți simți complet în largul tău. „Cu unii, uneori adoptăm o postură socială, suntem atenți la comportament, ceea ce înseamnă că suntem mereu în alertă”, comentează Laure Verret, lector în neuroștiințe la Universitatea din Toulouse, potrivit Madame Figaro.
Fiecare interacțiune socială necesită o atenție susținută, atât pentru ceilalți, pentru ceea ce spun ei, pentru limbajul corpului, dar și pentru a noastră: „Ca oameni, interacționăm cu semenii noștri cu cel mai înalt grad de intenționalitate, care este complex din punct de vedere cognitiv, chiar dacă avem o conștientizare redusă zilnic”, continuă specialistul. Este cu atât mai obositor când suntem într-un bar sau într-un restaurant, într-un mediu zgomotos, înconjurat de prieteni, dar și de mulți necunoscuți. Să-ți faci timp pentru tine poate fi o soluție bună pentru odihnă: „a fi singur și a nu face nimic este momentul perfect în care atenția noastră nu este îndreptată către celălalt. Putem apoi să lăsăm garda jos, să ne sortăm gândurile și emoțiile și să le evacuăm pe cele care ne epuizează”, adaugă Laure Verret.
Odihna socială implică, de asemenea, să ne încojurăm de oameni care ne fac bine și să-i eliminăm pe cei care ne fac rău și, prin urmare, ne epuizează. Primul ne poate ajuta să ne revitalizăm. „Este nevoie de doar 21 de miimi de secundă pentru ca o emoție să treacă de la un individ la altul”, indică Christophe Haag, cercetător în psihologie socială. Ceea ce înseamnă că, de îndată ce interacționați cu cineva, îi prindeți emoțiile.
Odihna emoțională
Emoțiile ne afecteaza zilele, dar nu sunt fără consecințe. Unele consumă multă energie, indică Christophe Haag. Soluția este schimbarea aerului și plasarea într-un spațiu calm și relaxant: „creierul, care are o capacitate foarte mare de adaptare, va rezona cu mediul din jurul nostru și va scădea în mod natural nivelul de anxietate.”
Mâncarea joacă, de asemenea, un rol cheie în reglarea emoțiilor noastre. „Există un dialog constant între creierul „de jos”, intestinul nostru, și creierul „de sus”. Ceea ce mâncăm are un impact asupra anumitor zone ale creierului și, în special, asupra celor care ne controlează emoțiile”, explică Christophe Haag. Alimentele care sunt prea prelucrate sau, în general, „mâncarea nedorită”, îngreunează digestia, creează, de asemenea, anxietăți factice și forțează creierul să lucreze mai mult.
Odihna senzorială
Avem tendința să le uităm, dar folosirea simțurilor noastre, și mai ales a auzului, face ca creierul nostru să funcționeze non-stop. Sunetele orașului, claxoane, conversațiile din jurul nostru, dar și notificări ale mesajelor primite pe telefon sau computer, toți acești „stimuli permanenți formează o supraîncărcare cognitivă și pot fi o sursă de oboseală”, explică Michel le Van Quyen. Atâtea sunete permanente și dăunătoare pe termen lung duc la „scăderea sistemului imunitar, perturbarea sistemului cardiovascular, întregul sistem para-simpatic este abuzat în timp ce tocmai această parte a sistemului nervos ne ajută să ne odihnim”, continuă cercetătorul.
Calitatea somnului
Mai mult decât durata somnului, calitatea sa permite odihna. „Din punct de vedere fiziologic, somnul lent și profund este cel mai recuperator, fizic și emoțional”, explică Laure Verret, lector în neuroștiințe. Acest lucru se explică prin activitatea creierului care urmează diferitelor faze ale somnului, care sunt asociate cu undele creierului. „Când somnul este profund, unda cerebrală se numește deltă: este faza de recuperare nervoasă și corporală. Corpul și mintea au un singur scop: regenerarea”, adaugă Yann Rougier, doctor în medicină și neuropsihiatru de la spitalele din Paris. Cu toate acestea, pentru a obține acest somn, este esențial să reduceți nivelul de anxietate. Pentru a depăși acest lucru, cel mai simplu mod este să vă lucrați la respirație.