În România, şase cazuri de West Nile au fost raportate până acum – cinci bărbaţi şi o femeie – și, din păcate, unul dintre pacienți s-a stins.
În ceea ce privește distribuția celor infectaţi, au fost doi pacienţi în București, doi în județul Ilfov și câte unul în Dolj și Satu Mare. Cel din Satu Mare a murit.
Persoanele în vârstă și cu boli cronice sunt cele mai vulnerabile în fața acestui virus necruțător.
În multe situații, cei infectați cu West Nile nu au simptome, dar sunt și cazuri în care apar cinci simptome ce pot fi recunoscute uşor: febră mare, dureri de cap, vărsături, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină.
Uneori pacienții ajung să facă meningo-encefalită și stau internați la terapie intensivă.
Înțepăturile de țânțari pot deveni letale
Medicul Tudor Ciuhodaru trage un semnal de alarmă cu privire la înțepăturile de țânțari care “pot deveni letale”.
“Semnal de alarmă. Nu neglijați înțepăturile de țânțari. Pot deveni letale.
Sunt cinci semne de alarmă care impun prezentarea de urgență la spital mai ales că virusul West Nile a fost depistat deja în România în contextul unei monitorizări a riscului epidemiologic arboviral.
Mic ghid pentru toți cei ce vor o vară ferită de neplăcerile provocate de țânțari
Ce trebuie să știți (să faceți). (Mic) ghid pentru toți cei ce vor o vară ferită de neplăcerile provocate de țânțari.
Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România, e bine de știut:
1. Sunt cinci semne de alarmă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țânțar.
2. Este necesară spitalizarea și tratarea cu medicație intravenoasă.
3. Nu există un tratament specific pentru virusul West Nile.
4. În cazul formelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, grețuri, vărsături, dureri musculare și articulare, urticarie, rar limfadenopatie) starea pacientului se îmbunătățește cam după 7-10 zile.
5. Prevenția rămâne cea mai bună alternativă:
a) Evitați înțepăturile de țânțar (chiar dacă ieșiți pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul și răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de țânțari. Evitați activitățile în aer liber în această perioadă sau
b) Folosiți pe pielea expusă substanțe care resping insectele. Substanțele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele.
c) Purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi. (!!!) Țânțarii pot înțepa și prin haine. Aplicarea de substanțe care resping țânțarii pe bază de pemethrin pe suprafața hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecție.
d) Utilizați și verificați integritatea plaselor contra insectelor.
e) Puteți limita înmulțirea țânțarilor reducând locurile în care băltește apa (din jurul caselor și din subsolurile blocurilor).
Rețineți
1. Principala cale de transmitere la om este înțepătura de țânțari.
2. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic (atingere sau sărut)!
3. Transfuziile pot fi o sursă de infecție.
4. Practic orice persoană (indiferent de vârstă) înțepată de țânțari este predispusă la infectarea cu virusul West Nile, însă
5. Probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este totuși redusă.
6. 90% dintre cei infectați nu prezintă simptome.
7. Manifestările pot fi diverse: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningo-encefalită.
8. 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală.
9. Riscul de îmbolnăvire severă și deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiențe imune.
10. Simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni iar efectele neurologice pot fi permanente”, a scris dr. Tudor Ciuhodaru, pe o reţea de socializare.
Sursa: Tabu.RO