Astazi, Connect-R este mandru de originile lui tiganesti, insa lucrurile nu au stat mereu asa. Artistul isi aminteste ca anii scolii au insemnat un adevarat soc pentru el, pentru ca si-a dat seama ca este tratat altfel decat ceilalti.
“Invatatoarea m-a pus din prima zi sa stau in ultimele banci, desi nu eram cel mai inalt, iar cand avea inspectii ma invoia ca sa nu-i stric ora. Am ajuns acasa si am luat o perie de sarma, sapun si am inceput sa ma frec pe mana. Si acum am semnul. In mintea mea era ideea ca trebuie sa scap de culoarea asta, care era ceva ca o murdarie si sa fiu ca ceilalti copii. Mama mi-a explicat ca Romania este o tara care ne-a adoptat, ca suntem romani chiar daca avem alta etnie si ca vorbim limba romana. De atunci eu stiu ca sunt roman in primul rand. Tigan pentru mine e asa, o subdiviziune!”, a povestit Connect-R in cadrul unui proiect realizat in cadrul programului regional „Vocile comunitatii rome in societate”, coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent.
In adolescenta s-a indragostit de poezie, iar lirica s-a transformat in muzica hip-hop dintr-o intamplare. Primele lui versuri sunau cam asa: “In 1982, in jungla, s-a nascut un goriloi – era tigan de-al meu si faceam caterinca de el”.
O colega le-a vazut si l-a sfatuit sa le puna pe muzica. La 16 ani avea deja trupa lui – Gigantzii si dadea interviuri la Atomic TV, insa lucra ca tinichighiu la un service auto. Cand le-a spus parintilor ca vrea sa se faca cantaret, mama lui a fost cea care l-a incurajat. “Mama a fost intotdeauna increzatoare in pasiunea mea. Daca azi i-as spune ca vreau sa ma fac cosmonaut, mi-ar da toti banii din lume. Tata, in schimb, e mai pragmatic, desi e tot artist. Cand bea ceva, iti canta orice, de la Tom Jones la Harry Belafonte. Dar nu a crezut niciodata ca din arta se poate trai, de aceea nici nu m-a incurajat sa merg pe drumul asta”, a mai spus Connect-R.
1 comentariu