Există tone de articole care leagă apariția unor boli de obiceiul unora de a sări peste micul dejun deși cercetările din domeniu și istoria însăși ne arată că, de fapt, dacă nu mănânci dimineața nu se întâmplă absolut nimic rău.
Până de curând, un fel de înțelepciune universal valabilă declama micul dejun ca fiind cea mai important masa a zilei. Și de aici, o mulțime de boli erau legate de lipsa acestui obicei de dimineață. Însă cercetările recente arată că dacă sari peste micul dejun nu te îngrași, nu ai probleme de sănătate și în niciun caz nu îți este afectată performanța la serviciu sau la școală.
De altfel, până în secolul XIX micul dejun nu avea o importanță deosebită pentru viața nimănui. Însă apoi a apărut un grup mic de fanatici religioși și lobbyști pentru companiile care vindeau cereale și bacon și totul s-a schimbat. Până în acel moment, cei care voiau să mănânce ceva dimineața se foloseau de obicei de resturile rămase de cu seara. La sfârșitul secolului XIX, oamenii au început să-și facă griji pentru digestie după ce în urma revoluției industriale, mulți dintre ei s-au mutat să lucreze din ferme în fabrici și asta i-a forțat să stea într-un singur loc timp de mai multe ore. Mâncarea pe care o consumau dimineața (adică resturile de dinainte cu o seară) a devenit prea grea pentru o muncă sedentară (oarecum). Și în acea perioadă, în mijlocul acestei probleme cu digestia, micul dejun format din cereale a apărut în sanatoriile fondate de cei din secta Adventiștilor de Ziua a Șaptea.
Acești guru ai religiei au deschis sanatorii și au început să le prezinte oamenilor dietele vegetariene, cerealele și în general o dietă bazată pe fibre care să-I ferească de boli. Prima cereală, inventată de James Caleb Jackson și cea cunoscută mai bine sub denumirea Kellogg’s – inventată de John Harvey Kellogg, s-au născut ambele la sanatoriu.
Jackson era predicator iar Kellogg un om extrem de religios și care credea că masturbarea este cel mai mare rău din lume, pe care alimentele sănătoase, cum ar fi cerealele, ar putea să îl prevină. Și Jackson și Kellogg au fost adventiști de Ziua a Șaptea, legând foarte mult religia de ideile lor despre mâncarea sănătoasă.
Folosind o retorică moralizatoare pentru a vinde ideea unui mic dejun sănătos în secolul XIX – cei doi au schimbat obiceiurile oamenilor privind masa de dimineață. Clișeul potrivit căruia micul dejun este cea mai important masă a zilei s-a dezvoltat astfel, în primă fază, de industria cerealelor.
Apoi, în secolul XX au fost decsoperite suplimentele de vitamine așa că deja în 1940, cerealele pentru micul dejun au fost vândute ca fiind sursa tuturor vitaminelor din lumea asta, făcând micul dejun cu adevărat important potrivit reclamelor acelei perioade. Pentru că și femeile intraseră deja în câmpul muncii (în timpul războiului) și aveau nevoie de ceva rapid și comod de dat copiilor dimineața, piața cerealelor s-a dezvoltat rapid. Industria s-a folosit de vina pe care o simțeau mamele pentru că-și lăsau copiii singuri toată ziua și a declarat că cerealele sunt cel mai bun mic dejun pentru copii iar masa de dimineață cea mai importantă.
Combinația dintre frica de indigestie, morala religioasă și publicitate au împins ideea potrivit căreia micul dejun este cea mai importantă masă a zilei însă campania care a vândut bacon a întărit-o definitiv.
Un expert în relații publice al companiei Beech-Nut, Edward Bernays, care se lăuda că e nepotul lui Sigmund Freud, a exploatat clișeul deja existent pe tema importanței micului dejun pentru a-și ajuta compania să vândă bacon. Bernays a convins un medic să spună că un mic dejun mai consistent și bogat în proteine – cum ar fi omleta cu bacon – este mai sănătos decât un mic dejun slab în calorii. A trimis apoi o circulară către 5000 de medici pentru a semna la rândul lor. Și apoi a publicat această teorie împreună cu semnăturile medicilor în ziare spunând că este un studiu științific.
Așa au devenit ouăle cu bacon o modă și așa s-a ajuns la concluzia populară universal valabilă cum că micul dejun nu este doar cea mai importantă masa a zilei dar este chiar recomandat de către medici. (articol preluat din ziarul The Guardian)