Un psiholog explică de ce acest obicei ne scapă de stres. Pentru un anumit tip de persoană, să dea cu mopul în bucătărie poate avea efectul relaxant al unei meditații. Chiar și să vezi o casă curată – mai ales la finalul unei zile lungi și stresante – poate temporar să ajute.
Dacă ești una dintre acele persoane, atunci ar putea fi niște explicații de ce curățenia reduce stresul și anxietatea, spune Darby Saxbe, profesor asistent de psihologie la Universitatea din California de Sud. „[Curățenia] oferă oamenilor un sentiment de asumare și control asupra propriului mediu”, spune ea. „Viața este plină de nesiguranță, iar multe situații nu țin de noi, dar măcar putem să controlăm mediul în care trăim. Dezordinea poate să te distragă vizual și să-ți aducă aminte că trebuie să faci anumite lucruri.”, a adăugat Saxbe.
Din punct de vedere practic, multor oameni le place să știe că lucrurile de care au nevoie sunt ușor de accesat. Este frustrant să locuiești într-un spațiu dezordonat unde este dificil să găsești obiectele de care ai nevoie, spune ea. Cercetările ei chiar sugerează că femeile care-și consideră casa stresantă au mai multe stări depresive în timpul zilei, în timp ce altele care au o casă ordonată sunt mai puțin depresive.
Nu toată lumea, totuși, are aceeași afinitate pentru curățenie – un lucru pe care probabil că îl știi prea bine dacă te-ai certat vreodată cu partenerul despre starea chiuvetei din bucătărie. Personalitatea are parțial legătură cu asta: Oamenii cărora le place să facă curat s-ar putea să fie mai conștiincioși și atenți la detalii, spune Saxbe, în timp ce indivizii cărora le displace s-ar putea să fie mai spontani și mai puțin organizați.
Psihologia din spatele efectelor care reduc stresul prin curățenie au și o bază în evoluție. Unii oameni se bazează câteodată pe ritualuri – inclusiv curățenia – ca să reducă stresul care ia naștere din alte părți ale vieții lor, spune Martin Lang, antropolog evoluționist la Universitatea Masaryk din Cehia, care studiază comportamentul concentrat pe ritualuri. „Minții umane îi place să prezică lucruri”, adaugă Lang. „Ne place să știm ce se va întâmpla pentru că ne permite să supraviețuim și să accesăm resursele din mediul înconjurător.”
Când nu mai avem control – sau percepem lucrurile ca fiind haotice și imprevizibile – s-ar putea să avem parte de anxietate. Din punct de vedere al evoluției, este un impuls ajutător, spune Lang. „Ne împinge să fim precauți și să încercăm să ne controlăm mediul în așa fel încât nimic care ne-ar putea răni să nu ne surprindă.”
Exiștă și alți factori în joc: „Dacă este ordine în casă sau în mediul înconjurător, s-ar putea să ne simțim în siguranță și să ne placă să ne mișcăm în acel spațiu”, spune Lang, lucru care ar putea explica efectele care reduc anxietatea. Când faci curat, te miști și te comporți în moduri previzibile și adesea repetitive. Asta în sine „poate fi un mecanism cognitiv care poate ajuta oamenii să facă față anxietății”, spune el. Într-un studiu, Lang a descoperit că indivizii care erau anxioși față de un discurs în public treceau cu o lavetă peste un obiect de mai multe ori spre deosebire de cei care nu erau anxioși.
La extreme, totuși, relația unei persoane cu curățenia poate fi un semn pentru o problemă mai gravă. Frica de bacterii și contaminare, o obsesie față de lucrurile simetrice sau în ordine perfectă, curățenia excesivă și aranjarea și ordonarea lucrurilor într-un mod precis, de exemplu, pot fi semne ale unei tulburări obsesiv-compulsive, conform National Institute of Mental Health. Oamenii care se simt perfect confortabil locuind în mizerie ar putea avea activitate redusă în cortexul insular al creierului și în amigdală, sugerează cercetările.
Așadar, nu-i nimic în neregulă să dai cu aspiratorul dacă te simți deplorabil.