Pe 24 februarie, românii de pretutindeni sărbătoresc Dragobetele, o sărbătoare populară românească autentică, în care cu toții iubim, gândim, zâmbim și trăim sănătos, românește. Această dată nu a fost aleasă întâmplător pentru a celebra Sărbătoarea Iubirii la români, ea marcând începutul anului agricol. Este momentul în care întreaga natură renaște, păsările îşi caută cuiburi și ursul iese din bârlog.
În unele zone din țară, sărbătoarea este marcată pe 28 februarie sau pe 1, 3 şi 25 martie, iar Dragobetele se mai numește, în funcție de regiune, Cap de primăvară, Sântion de primăvară, Ioan Dragobete, Drăgostițele, Năvalnicul ori Logodna, pentru că în această zi se crede că păsările „se logodesc”, își fac cuiburi și se pregătesc de împerechere.
Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca zeu pețitor şi ca naș ce oficia în cer nunta animalelor la începutul primăverii, Dragobete a fost transformat de români în „zânul dragostei”, care îi ocrotește pe îndrăgostiți și le poartă noroc. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor care „se logodesc” în această zi. Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri care prilejuiesc înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar viitoare căsătorii. Odinioară, cu prilejul acestei sărbători populare, satele românești răsunau de veselia tinerilor și peste tot se putea auzi zicala: „Dragobetele sărută fetele!”.
Fiind o sărbătoare a renașterii naturii, în această zi nu se sacrifică și nu se cumpără animale, nu este voie să se cârpească, să se coasă, să se spele sau să se calce, pentru a nu atrage furia lui Dragobete. Este permis să se facă curățenie în casă, astfel încât căminul să fie pregătit pentru spor, belșug și dragoste pentru cei care locuiesc în aceasta, în anul care urmează. În ziua de Dragobete, flăcăii și fetele trebuie să se veselească, să joace, să petreacă și să atingă cel puțin o persoană de sex opus, pentru ca norocul să-i însoțească tot anul. Se spune că cei care sunt împreună în această zi, vor fi împreună tot anul. Se crede că fetele și femeile care nu vor fi sărutate în această zi, vor fi singure tot anul, de aceea, misiunea Dragobetelui este să le găsească și să le sărute chiar și pe cele care nu sunt frumoase.
Conform tradiției, cei care văd pupăza în ziua de Dragobete vor avea noroc tot anul; la fel se întâmplă și cu cei care văd o pereche de păsări. În unele regiuni din țară, în ajunul acestei zile, la fel ca în noaptea de Bobotează, tinerele își pun busuioc sfințit sub pernă, sperând că Dragobete le va ajuta să-și găsească ursitul. În această zi nu se plânge, pentru că se crede că cine plânge de Dragobete are parte de necazuri și supărări în lunile care vor urma.