Persoanele cu părul roșcat sunt mai predispuși la depresie și anxietate. Este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea College Cork din Irlanda. Aceștia au descoperit că roșcații (60% dintre bărbați și 47% dintre femei) suferă o formă de discriminare din cauza culorii podoabe capilare. Studiul a scos la iveală faptul că persoanele cu părul roșcat sunt adesea victime ale bullying-ului. Acestea devin repede ținte ale glumelor, a umilințelor, amenințărilor și hărțuirii în orice mediu – grădiniță, școală, loc de muncă, spectacole, etc.
Kevin O’Regan, student la psihologie, și roșcat la rândul său, a descoperit că aproape 90% dintre roșcați au fost victime bullying-ului din cauza culorii părului. Acesta s-a bazat pe rezultatele unui sondaj realizat pe 1.742 de subiecți din 20 de țări, care a stat la baza cercetării „Părul roșcat în cultura populară și relația cu anxietatea și depresia”. Astfel, 60% dintre bărbați și 47% dintre femei, toți cu părul roșcat, au fost discriminați într-o formă sau alta din cauza părului. Persoanele care au participat la studiu au dezvăluit prejudecățile cu care se confruntă din cauza culorii părului.
„Am avut un profesor care s-a holbat la mine în prima zi de școală și care mi-a spus <<hei, nu-mi plac roșcații>> deci nu mi-a fost ușor să mă aflu la ora lui” sau „cineva mi-a aruncat o sticlă de bere în cap doar pentru că eram roșcat” sunt doar câteva dintre mărturisile făcute de persoanele implicate în studiu.
Ce este bullying-ul?
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului.
Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane (mobbing), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra. Victima pozează într-o ipostază de regulă vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bully-ul le poate exploata. Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente de neputință.
Spectatorii (bystanders) sunt și ei persoane implicate în fenomenul de bullying, chiar dacă nu în mod direct, însă asistă la acțiune. Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită intenționată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze care determină noi forme de violență.