Timp de aproape 150 de ani, blugii au fost cea mai dinamică piesă vestimentară – practic orice persoană deține măcar o pereche. Pe cât de versatili și populari sunt, pe atât de neprietenoși sunt cu mediul, deoarece industria producătoare de jeanși este una dintre cele mai poluante din lume.

O organizație de caritate britanică, Fundația Ellen MacArthur, speră să schimbe acest lucru, încurajând producătorii de îmbrăcăminte să schimbe designul blugilor. Prima modificare ar fi reducerea numărului de nituri metalici din preajma buzunarelor sau chiar eliminarea lor. Niturile metalice au stat la baza designelui brevetat de Levi Strauss în 1873. Cunoscuți ca pantalonii „XX”, au primit numărul 501, număr care a rămas folosit ca marcă distinctivă până azi.

Niturile au fost inițial folosite pentru a întări zone care s-ar fi putut rupe ușor , pentru că blugii trebuiau să țină la tăvăleală, întrucât erau purtați de fermieri și muncitori. Cu timpul au devenit pur decorative.

Noile linii directoare, care fac parte din inițiativa „Make Fashion Circular”, arată că blugii ar trebui să reziste la cel puțin 30 spălări, să fie fabricați din „fibre de celuloză obținute prin metode de cultivare regenerative, organice sau de tranziție” și să nu conțină substanțe chimice periculoase. Sunt, de asemenea, interzise sablarea și utilizarea permanganatului de potasiu (agent de oxidare care denaturează denimul) .

„Ideea este de a extinde durata de viață a perechilor de blugi cât mai mult posibil”, a declarat Francois Souchet, conducătorul companiei Fashion Circular, pentru CNN.

Scurtă istorie a blugilor

Blugii au luat naștere în 1853, când un imigrant bavarez pe nume Levi Strauss a adus denim în America. După ce s-a mutat în San Francisco pentru a-și deschide propriile afaceri, Strauss a început să furnizeze țesătura unui croitor din Nevada pe nume Jacob Davis. Pânza a devenit populară printre muncitori, cowboy și mineri, deoarece era mai potrivită decât îmbrăcămintea de lucru tradițională pentru a rezista unor condiții de lucru dure. Davis a continuat să se specializeze în pantaloni din denim, și mai târziu a creat o pereche întărită cu nituri de cupru plasate la buzunare.

Până în anii 1920, salopetele de lucru Levi Strauss erau purtate doar de muncitorii bărbați. În anii ‘50, elevii de liceu i-au utilizat într-un mod radical, pentru a se defini pe ei înșiși, dorind să arate mai adulți, mai rebeli, diferiți de generațiile părinților lor, care nu purtau blugi.

Un deceniu mai târziu, în anii ‘60, blugii au devenit un simbol al egalitarismului, o uniformă pentru adolescenții aflați, ca de obicei, într-un război al generațiilor. Au venit și anii ‘70, o decadă marcată de individualism, care a dat startul culturii celebrității, dar și superficialității. Acum blugii fac parte din sex-appeal, devenind un obiect din arsenalul modei și seducției .Anii ‘90 au urcat denimul pe ringurile de dans, pe marile ecrane și pe scenele de concerte rock.

Ei au fost purtați de celebrități precum John Wayne și Marlon Brando, Marilyn Monroe și James Dean, dar și Elvis, Paul Newman, Jefferson Airplane, Marvin Gaye, Brooke Shields, Tupac și Pharrell.

Costuri ridicate de producție

În mod tradițional, blugii sunt fabricați din bumbac. Deși este natural și biodegradabil, fibra provine de la una dintre cele mai „însetate culturi din lume. Pe lângă faptul că industria bumbacului e mare consumatoare de apă, pentru obținerea denimului se folosește vopsea și agenți chimici.

O singură pereche de blugi poate folosi până la 3500 de litri de apă, inclusiv producția și spălarea, potrivit lui Levi. Agenții de albire, enzimele și pesticidele sunt, de asemenea, parte a procesului – la fel ca și sablarea (procesul prin care se obține aspectul uzat). Sablarea poate avea efecte extrem de dăunătoare atât asupra mediului, cât și asupra lucrătorilor (pentru că se face manual). Această operațiune provoacă silicoza, o boală pulmonară cauzată de particulele de praf de siliciu din nisip care se stabilesc direct în plămâni. Silicoza este incurabilă. Provoacă dificultăţi de respiraţie, tuse, stare de slăbiciune şi pierdere în greutate. Iar când ajunge în fază acută, este fatală.

H&M Group, GAP, C&A, Lee Jeans și Reformation sunt câteva branduri care s-au alăturat care s-au angajat proiectului Redesign Jeans. Levi’s nu s-a înscris, dar compania – precum și alte nume mari, inclusiv Wrangler și G-Star Raw – au luat măsuri pentru a reduce impactul lor asupra mediului, fie prin reducerea consumului de apă, dezvoltarea de amestecuri mai durabile sau lucrul cu instalații de producție mai mici care să asigure metode de cultivare și prelucrare etice.