Despre iubire s-a vorbit și s-a scris încă de la începutul umanității și, negreșit, se va întâmpla la fel până la încheierea ei.
Cu câteva zile în urmă, milioane de oameni de pe planetă își celebrau iubirea cu ocazia zilei de Valentine’s Day iar noi, românii, vom putea face asta din nou, pe data de 24 februarie, o dată cu Dragobetele.
Ce este iubirea?
În sens general, “iubirea” sau “dragostea” este un sentiment complex de afecțiune pe care o persoană o simte față de cineva sau ceva (muzică, sport, artă, un anumit domeniu de cunoaștere etc.). În sens particular însă, cred cu tărie că fiecare dintre noi suntem purtătorii unei definiții personale despe iubire, ce ne influențează constant felul în care trăim, iubim și suntem iubiți.
Definiția personală despre iubire ne-o construim inițial în mod spontan, total involuntar și inconștient, pornind de la experiențele de viață timpurii și modelele de comportament pe care le observăm la figurile noastre principale de referință: mamă, tată, frați, surori, bunici, unchi, mătuși, prieteni. La acestea, se adaugă cărțile de noi citite, filmele vizionate, opiniile sociale sau credințele religioase pe care le îmbrățișăm.
O dată formată, cu ea, adică definiția personală despre iubire, defilăm apoi prin viață, exprimând-o în cele mai diverse forme și comportamente și sperând mereu la obținerea unei cantități cât mai mari de beneficii (atenție, plăcere sexuală, simpatia celor din jur, apreciere etc.). Ea ne face să trăim situații în care simțim că am atins cele mai înalte culmi, dar, în același timp, și situații în care beneficiile întârzie să apară sau locul lor este luat de antipatie, certuri, suferință.
Când costurile definiției noastre personale despre iubire, construită în copilărie, în principal prin imitație, ajung să fie mai mari decât beneficiile, majoritatea dintre noi tindem să ne blocăm. Ne oprim, ne înfuriem pe ea, ne izolăm, privim individioși la iubirea celor din jur și ne supra-analizăm până în punctul în care, la finalul tuturor calculelor, înțelegem faptul că, înainte de a lăsa iubirea din noi să moară, aceasta are mai degrabă nevoie de o nouă definiție… De data aceasta însă, poate că de o definiție conștientă despre iubire, voluntar construită, după bunul plac și propria perspectivă asupra vieții. Sau… sau poate că înțelegem faptul că, de fapt, iubirea nu are nevoie de definiții…
Câte tipuri de iubire există?
Dincolo de aspectul creionării unei definiții personale despre iubire sau a niciuneia despre aceasta, rămâne cert faptul că ea reprezintă o stare, un flux, ce se manifestă în fiecare zi din viața noastră, în cele mai diverse forme. În acest sens, grecii antici percepeau existența a 4 tipuri de iubire, pe care le indicau prin cuvinte diferite și despre care credeau că le punem în scenă în fiecare zi, funcție de persoana cu care suntem în relație și situațiile pe care le trăim.
“Eros” este termenul prin care ei exprimau iubirea de natură sexuală sau starea de excitație sexuală pe care două persoane o împărtășesc în momentul în care sunt atrase fizic una de alta. În același timp, “Eros” reprezenta Zeul iubirii, al atracției și dorinței sexuale, la fel cum la romani acesta era simbolizat de “Cupidon”. O dată cu apariția Noului Testament, acest cuvânt a fost considerat peiorativ și a început să fie folosit din ce în ce mai rar.
“Storge” este termenul prin care grecii vorbesc despre iubirea familială, adică acea iubire pe care părintele obișnuiește să i-o arate copilului prin gesturi precum hrănirea acestuia, îmbrățișarea sau sărutarea lui pe frunte.
“Philia” este termenul prin care grecii desemnau afecțiunea frățească sau cea întâlnită între prieteni. De asemenea, ea indică interesul pentru un anumit domeniu sau obiect, de unde și cuvântul “filozofie”, ce înseamnă iubire de cunoaștere. Dacă, spre exemplu, “Eros” este asociat mai mult cu libido-ul (energia sexuală), “Philia” este asociată mai mult cu politețea și preocuparea sinceră pentru binele celuilalt.
“Agapé” este termenul prin care grecii definesc iubirea trăită ca sacrificiu de sine, cea care împinge oamenii la acțiune înspre binele celor din jur, indiferent de costul personal. Este genul de iubire pe care Dumnezeu a arătat-o față de oameni când l-a trimis pe fiul său, Iisus, pe Pământ. De asemenea, este iubirea bazată pe voință (“vreau să fac asta”) și nu pe emoții, experiențele plăcute trăite împreună sau libido.
Dintre toate tipurile sus-numite, forma de iubire care a suscitat dintotdeauna cel mai mare interes, poate și pentru că a reprezentat mai mereu un subiect tabu, este “Eros”. Despre aceasta, Platon afirma faptul că: “Oamenii habar n-au cât de mare e puterea lui Eros. Dacă și-ar da seama, i-ar inălța cele mai mărețe temple și altare și i-ar închina jertfele cele mai bogate.”
Dacă este așa sau nu, îți propunem să descoperim împreună, în cadrul unui workshop de autocunoaștere și dezvoltare personală pe tema “Eu & Erotismul”. Acesta este dedicat femeilor curajoase, ce vor să afle mai multe lucruri despre ele și cochetează cu intrebări precum:
- Cine sunt eu, cum sunt eu și care este relația mea cu erotismul?
- Ce îmi place, ce nu îmi place și de ce anume am eu nevoie pentru a simți plăcere?
- Cum îmi trăiesc eu propriul erotism? Cum îl exprim?
- Sunt eu relaxată când vine vorba de erotism?
Luna martie este considerată luna noastră, a femeilor, și poate fi un prilej bun pentru a face ceva special pentru tine. Oferă-ți un cadou inedit, care să te ajute să-ți cunoști mai bine propriul erotism și să îți crească șansele de a experimenta plăcerea la care până acum (poate) nu ai avut acces. Fă o schimbare și îndrăznește să-ți dorești altceva cu ocazia acestui Dragobete, 1 sau 8 Martie.
Toate detaliile legate de workshop le poți citi aici.
De asemenea, toate detaliile despre cum poți câștiga 1 loc gratuit la acesta, le poți citi aici.
Te așteptăm cu drag!
Alexandra Prichindel
Photo credit: Georgiana Sfârlea.
1 comentariu