Don Giovanni– Il dissoluto punito, 0 premieră la opera într-o montare experimentală (a se citi modernă), una probabil mai potrivită pentru o prezență într-un festival?
…Dar mai întâi de toate despre muzică și cântăreți că doar de aceea mergem la operă! În primul rând, nota bene pentru orchestră, care după mult timp nu m-a mai agresat (acesta fiind și motivul pentru care am făcut o pauză mai lungă) și astfel am putut asculta cântăreții. O altă remarcă este folosirea cu mult curaj a cântăreților tineri, next generation. Chiar în rolul lui Don Giovanni, Daniel Pop este remarcabil în pofida complexității rolului si își adjudecă poziția de viitor bariton de succes. Cea mai puternică impresie a
lăsat-o soprana Iulia Isaev în rolul Donnei Anna,dar care este deja o experimentată în Mozart, o apariție teatrală impresionantă, o interpretare sensibilă și memorabilă. Ionuț Hotea- Don Ottavio soțul Annei, singurul rol de tenor, are o voce catifelată și nuanțată, cu aria “Il mio tesoro” într-adevăr de aplauze la scenă deschisă. Leporello, servantul lui Don Giovanni interpretat de Cătălin Țoporoc, la superlativ. Fără a ține cont de ordinea acestei prezentări, douăsuper interpretări Maria Jinga și Iustinian Zetea în Masseto și Zerlina, cuplul de țărani. Și nu în ultimul rând Donna Elvira, soața înșelată și totodată amanta din Burgos, interpretată de Crina Zancu, cea care deși află tot adevărul despre Don Giovanni trebuie să recunoască că îl iubește oricum: aria ”Mi trade
quelleʼalma ingrata” este sfâșietoare. Este o montare cu joc dinamic, distribuit în toate planurile sălii, la propriu. Una peste alta o seară de opera foarte frumoasă, așa că Mozart poate să fie fericit.
Montarea? Ea în primul rând ea poate să constituie o premieră! In primele secunde, după ridicarea cortinei, am avut un ușor déjà vu, aducându-mi aminte de montarea lui Willy Decker Traviata pentru festivalul din 2005 de la Salzburg. De altfel, montare de referință, care a facut-o celebră pe Netrebko în tot atât de celebra canapea roșie (care purta simbolistica Dali, Red Lips Sofa- Mae West Mouth), montare reloaded la Metropolitan Opera, New York, acum doi ani. Chiar și în această montare pur simbolistică, sunt
elemente care frizează penibilul, cel puțin pentru un publicul cunoscător. Nu avem nimic împotriva montărilor simbolistice, dacă ele au un înțeles all the way. Încă de la uvertură, Alter Ego și cele trei balerine ne introduc foarte clar în subiect (sincer prea clar,
n-am sesizat nimic subtil în coregrafie). Scenografia cu tușe groase suprearealiste, ochiul magic al divinițății, dar și un glob ocular kitchos – o scenografie, cum se spune, multifuncțională. Sigur, nu reclamă nimeni greutatea decorurilor lui Zeffirelli, dar nici nu vedem ajutorul prea mare pe care, spre exemplu, l-ar da fotoliul-manechin a lui Don Giovanni, care probabil l-ar face invidios și pe Hugh Hefner și atât, în contradicție cu masa la care Don Giovanni își invită moartea, care dezvăluie într-adevăr o filozofie. Am înțeles că se aduc pe scenă elemente de contemporaneitate, gen sculpturi abstracte, dressing room, motocicletă gen Harley Davidson, dar atunci de ce nu s-a mers cu imaginile video pe aceeași zonă, iar proiecțiile de portrete femei și nuduri să fie făcută cu socialites, pin up girls sau iepurași și nuduri din Playboy?!? Sugestiile video mi s-au părut fără fond, iar la lights show, ei da.. m-ați prins, înafara unor chestii evidente și a unei cromatici mai speciale, în comparație cu reflectoarele clasice, nu am reușit să
definesc corespondența, nici măcar între cyan și magenta.
Există însă câștigul interpretativ, cu un casting care răsplătește orice meloman oricât de pretențios ar fi. Deci, trebuie pusă de urgență pe agendă.
DON GIOVANNI, ONB, 23 februarie: Daniel Pop (Don Giovanni), Catalin Toropoc (Leporello), Ionut Hotea (Don Ottavio), Crina
Zancu (Donna Elvira), Iulia Isaev (Donna Anna), Maria Jinga (Zerlina), Iustinian Zetea (Masetto), Horia Sandu (Comandorul), Balet : Mugur Valsami(Alter Ego), Megumi Koshi, Miki Iwafuchi, Shino Ota.
Anda Tăbăcaru Hogea (regia), Anca Albani (scenografia și efectele video), Mălina Andrei (coregrafia), Cătălin Voineag
(asistent de regie), Rodica Fiastru (asistent de coregrafie), Gabriel Kosuth (video și lighting design), Ionuț Marin (artist vizual și sculptor în metal).
Cronica de DANA CRISTESCU.
