Să îți iei o zi liberă doar pentru că maratonul vizionării serialului preferat („Grey’s Anatomy“, „Desperate Housewives“ sau „Prison Break“) nu merită a fi întrerupt brusc de mersul la serviciu. Încă o zi liberă deja nu mai e cool.
Să te îmbraci cochet și să mergi la cinematograf, nu la o premieră simandicoasă, ci la un matineu dintr-o zi de marți sau joi.
Să îți cumperi DVD-uri cu filme pe coperta cărora scrie Masterpiece sau sunt cotate cu 5 stele de publicații gen New York Times, Los Angeles Times, Les Inrockuptibles sau Re:publik. Snobismul poate să fie cool sau nu, dar antisnobismul cu siguranță nu e.
Să nu devii fanaticul unui singur gen de film. Cine și-ar dori să poarte mereu aceeași haină? Sau aceeași culoare?
Să stai într-un cinematograf la marginea rândului. În felul acesta e mai ușor de plecat de la o șușă care te irită.
Să te duci la un film alb negru de la cinematecă. Chiar și mut.
Să râzi cu partenerul sau partenera la Charlie Chaplin, Buster Keaton sau Stan și Bran nu e „passe“ deloc.
Să dansezi sau să cânți pe străzi după un musical văzut și să-ți bombardezi cunoștințele cu SMS-uri.
Să ajungi o dată în viață la un festival internațional de film. De preferință Cannes, Berlin sau Veneția.
Să îți iei un tricou cu Marlene Dietrich, Greta Garbo, Marilyn Monroe, Marlon Brando sau James Dean. Tricoul cu Che Guevera nu e și nici n-a fost vreodată cool.
Să nu strâmbi din nas dacă cineva îți propune să vezi scurtmetraje, animații sau clipuri sofisticate vizual.
Să reții replici din filme. Nu pentru a epata, ci pentru amuzament.
Să-ți faci propriile tale liste de coolness și să nu iei în serios această listă.