Criza globală a poluării aerului are cel mai mare impact asupra copiilor din Asia de Sud iar speranța de viață a copiilor născuți astăzi va fi redusă în medie cu 20 de luni din cauza respirării aerului toxic larg răspândit pe tot globul, potrivit unui studiu.
Poluarea aerului a contribuit la aproape unul din 10 decese în 2017, devenind astfel mai periculoasă decât malaria și accidentele rutiere și comparabilă cu fumatul, potrivit studiului de stat Global Air (SOGA) din 2019, publicat miercuri, 3 aprilie.
În Asia de Sud, copiii se pot aștepta ca viața lor să fie redusă cu 30 de luni, iar în Africa Subsahariană cu 24 de luni, datorită unei combinații de poluare a aerului cauzată de trafic și industrie. În Asia de Est, poluarea aerului va scurta viața copiilor cu aproximativ 23 de luni.
Alastair Harper de la Unicef, care a avertizat în repetate rânduri despre amenințarea poluării la adresa sănătății copiilor, a declarat: “Acest lucru adaugă o imagine sumbră a influenței aerului poluat asupra sănătății grupurilor cele mai vulnerabile ale societății, în special a copiilor. Dovezile continuă să se adune, arătând o relație între expunerea la aerul toxic și greutatea redusă la naștere, dezvoltarea pulmonară redusă și astmul copiilor”.
Și adulții în vârstă sunt, de asemenea, expuși riscului: aproape nouă din 10 decese cauzate de poluarea aerului au fost sesizate la adulți de peste 50 de ani.
Poluarea aerului reprezintă 41% din decesele globale cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică, 20%dintre decese sunt cauzate de diabetul de tip 2, 19% de cancerul pulmonar, 16% de boala cardiacă ischemică și 11% de decesele de accident vascular cerebral, potrivit raportului.
Există o uriașă discrepanță între țările mai puțin dezvoltate și cele mai dezvoltate privind această formă de poluare nocivă, țările în curs de dezvoltare suferind de patru până la cinci ori mai multe decese din cauza poluării decât țările mai dezvoltate.
Raportul a constatat, de asemenea, că ozonul de la nivelul solului continuă însă să fie o problemă majoră în țările bogate, unde este produsă în atmosferă de oxizi de azot și poluanți similari, emisi de trafic și de anumite procese industriale. Respirarea acestor gaze crește probabilitatea de a muri de boli respiratorii și poate înrăutăți alte eventuale probleme respiratorii.
Studiul SOGA de anul trecut a constatat că aerul murdar a fost aproape omniprezent în rândul populației globale, cu peste 90% din populația lumii respirând aer periculos, rezultat în urma expansiunii industriale, creșterii traficului și expunerii la poluarea internă rezultată din gătitul cu combustibil solid.
Poluarea aerului reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare în întreaga lume, având studii care o leagă de o gamă largă de efecte asupra sănătății, de la demență până la avort spontan, și a fost descrisă drept situație de urgență globală.
Pentru România există și o cifră statistică sumbră, una dintre cele mai mari din Europa: 200 de decese din cauza poluării la suta de mii de locuitori în fiecare an. La o populație de 18 milioane de oameni, asta înseamnă 36.000 de morți. Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și, totodată, unul dintre orașele cu cele mai puține stații de monitorizare a calității aerului. Cu cât te afli mai aproape de centru, cu atât ești mai mult în pericol. România a fost dată în judecată de către Comisia Europeană pentru poluarea peste limita admisă din Capitală.