Eco-anxietatea există și se refera la o frică provocată de posibilitatea ca mediul inconjurator să sufere anumite daune, precum un dezastru ecologic. Acest sentiment de anxietate se bazează în mare parte pe starea actuală și prevazută a mediului și pe schimbările climatice aduse de oameni.
Există o acumulare de informații și imagini ale dezastrelor, adesea percepute prin intermediul rețelelor de socializare, care creează șocuri, presiune și conștientizarea propriei noastre finitudini. Pentru unii predomină sentimentul că viitorul este blocat, până la excluderea oricărei dorințe de a avea un copil. Este o nouă și destul de radicală chestionare a speranței reprezentate de descendență și transmitere.
Studiile arată că perioadele prelungite de căldură sau poluare pot duce la deteriorarea sănătății mintale, la agresivitate. Mai vorbim de „solastalgie”, acest sentiment de pierdere a unui pământ în care am crescut, a resurselor sale, a unei legături de apartenență. Toate acestea pot provoca oboseală generalizată, profundă și grea.
Cum tratezi eco-anxietatea?
Tehnicile de relaxare precum meditația sunt importante. Apropierea de natură are efecte reale asupra acestor pacienți, care depășesc un „se simte bine…”: multe studii arată efectele benefice ale spațiilor verzi și arborilor asupra psihicului, în legătură cu un consum mai mic de antidepresive. Unii au nevoie de tratament medicamentos.
Majoritatea progresează prin angajarea în acțiuni legate de climă, cu o dimensiune colectivă care rupe sentimentul de neputință. Acest subiect se va muta și asupra copiilor, care au acces la informații care provoacă anxietate. Va fi necesar să-i însoțim, să găsim cu ei legăturile de securitate care dezamorsează această angoasă.