Nu ți se întâmplă foarte des în viață să stai față în față cu o Bond Girl, să poți analiza îndeaproape cât de mult lucrează photoshopul la aparițiile ei în reviste sau cât de spirituală e dincolo de replicile scrise de scenariști.
Cum Olga Kurylenko, partenera lui Daniel Craig în Quantum of Solance, este vedeta calendarului Campari 2010, am întâlnit-o la începutul lui octombrie, la Milano, într-unul din lobby-urile somptuoasei vile Campari.
Iată ce am aflat în cele 9 minute și 20 de secunde cât a durat întâlnirea.
„Mama e pictoriță și profesoară de desen. Fără să-și dea seama, mi-a insuflat spiritul de artist. Am văzut-o de mică pictând; la noi în casă veneau oameni care îi pozau pentru portrete, mergeam cu ea când făcea peisaje, pasteluri, îmi arăta cărți cu portrete, tablouri faimoase. Printre puținele excursii pe care noi le-am putut face, pentru că eram foarte sărace, au fost cele de la Sankt Petesburg și Moscova, ca să vizităm muzeele mari. Vroia să-mi arate ce înseamnă cultura pentru că în orașul nostru nu existau asemenea evenimente.
Aveam 9 ani când am mers la Sankt Petesburg, eram un copil, dar tot am parcurs fiecare muzeu în parte. Iar la Moscova am fost când aveam 14 ani. Atunci, la prima mea vizită în Moscova, m-a văzut agenta care mi-a propus să devin model, bulversându-mi viața. Mama a luat cartea de vizită a femeii care i-a făcut propunerea și s-a uitat neîncrezătoare. Eram venite din provincie și, să te abordeze cineva pe stradă într-un oraș atât de mare, a făcut-o să fie foarte circumspectă. Primul lucru pe care l-a spus a fost: «noi nu avem bani de nicio școală».
Când femeia a asigurat-o că, dacă ei cred în cineva, investesc în școlarizare, deci nu trebuie să plăteasca nimic, a fost de acord să mergem să vedem despre ce e vorba. Am revenit peste câteva zile și mama a vorbit cu fiecare membru al echipei în parte, ca să se convingă că e treabă serioasă.
Primele mele fotografii ca model au fost foarte «rusești», aveam părul lung, dincolo de coate și mi-au făcut două cozi mari și groase, pe lângă urechi. Mai păstrez fotografiile, le are mama acasă.
De acolo a început aventura, a urmat apoi Parisul unde m-am mutat ca să muncesc ca model și, mai târziu, cinematografia. Din Ucraina mi-e dor de mama și de verișori cu care păstrez legătura, dar nu îmi lipsesc țara și locurile. Iar prietenii din copilărie, puținii prieteni apropiați pe care i-am avut, sunt toți emigranți acum. Una dintre prietenele mele din copilărie locuiește în Israel și am revăzut-o când am filmat acolo. Alta locuiește în Cairo și o alta e la Londra, unde locuiesc și eu, așa că o văd des. E încredibil că întreaga mea gașcă de fete a emigrat și am reușit să păstrăm legătura. Cum trăiesc departe de Ucraina de foarte multă vreme, m-am format post adolescență în afara acestei țări. Așa că mai mult de jumătate din ceea ce sunt – educația emoțională, cum să-mi câștig banii, cum să trăiesc independent, nu cu familia sunt lucruri pe care le-am învățat în Franța. Mă simt mai mult franțuzoaică decât rusoaică.
Nu mi-e teamă că am să rămân în mintea oamenilor drept «una din fetele Bond». Sunt într-o companie frumoasă și a fost un rol important pentru mine. De la Quantum of Solance am mai filmat alte x pelicule și publicul mă va vedea și în alte personaje, cu alte trasformări.”
Și job-ul pentru calendarul Campari a implicat multe transformări. Olga Kurylenko a avut de interpretat 12 femei diferite, tema calendarului Campari pentru 2010, realizat de fotograful italian Simone Nervi fiind «O femeie. Un oraș. O băutură. Posibilități nesfârșite».
Citește pe www.tabu.ro mărturisirile exclusive ale Olgăi Kurylenko despre școala de actorie rusească și despre experiența ei ca actriță. Tot pe www.tabu.ro poți vedea imagini care nu au intrat în calendarul Campari 2010, dar și fotografii de making of.