Tabu: Cum a început totul?
R.G: M-am născut din mama.
Tabu: Cu noroc?
R.G: Cu trei stele norocoase. A treia fată. Familia vroia băiat. Am ieșit eu.
Tabu: O fată într-o lume nebună, ca asta.
R.G: Trebuie să te izbești de tot felul de prejudecăți. Să te zbați mai mult decât un bărbat. De aia niciodată nu a fost o femeie președinte. Eu nu încerc să schimb această idee, dar îmi place să arăt că mă descurc singură. Prejudecățile apar de cum crești. Dacă ești frumoasă, ești proastă, asta mi se pare cea mai gravă. Eu nu asta am vrut să dovedesc, ci că sînt drăguță și cu capul pe umeri, măcar în oarecare măsură. Să fiu plăcută ca și fată și să știu să conversez, nu că sunt un decor. Am învățat din greșeli, am luat niște hotărâri.
Tabu: Luăm o greșeală de-a Ramonei Gabor și vedem ce-a învățat.
R.G: Venind în București am încercat să-mi fac un grup de prieteni, dar m-am izbit de multă falsitate, falsitate care plutește mereu în jurul meu. De atunci, am fost mai rezervată. Nu mă mai încred în persoane. Trăim într-o junglă, e chiar mai rău decât într-o junglă viața asta pe care o trăim noi. Mă uit la televizor și mă gândesc că greu supraviețuiesc violenței. Uite, ultima știre a fost cu femeia scalpată de soț. Să nu mai vorbesc de înjunghieri, violuri. Eu cred că lucrurile se pot aranja ok.
Tabu:Care este pachetul minimal de lecturi pentru o Ramona Gabor?
R.G: Tot felul de cărți. Citesc „Joia dulce” acum de Johnny numaiștiucum, citesc multe cărți, și psihologice, ultima care mi-a plăcut la nebunie a fost „Fetele rele ajung unde vor”, o recitesc de câte ori pot, e scrisă de o doamnă și ai ce învăța. Să nu cumva s-o citești, sigur te vei plictisi, dar eu o recomand tuturor femeilor. Dar citesc foarte multe cărți. „Drumul spre celebritate”, o carte previzibilă, nu-mi plac astfel de cărți. Dar era drăguță, de dragoste. „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” fiindcă m-am bucurat de o rigurozitate severă a profesoarei de romînă. Așa am citit și multă poezie și-i admir pe cei care știu să spună versuri. La Camil Petrescu mi s-a părut că e cam greoi, că se vorbea de război și nu m-am identificat cu domnișoara aceea care și-a înșelat bărbatul. Mi-a plăcut ideea de femeie puternică, chiar dacă soțul vroia să trăiască în modestie. Din păcate, acum la facultate, la frecvență redusă, mi-am ales altceva decât îmi plăcea, Relații internaționale. Mă chinui mult, dar cînd am ales, mă gîndeam să fac și altceva, fiindcă de știut știu să scriu și să citesc.
Tabu: De ce o judecă jungla pe Ramona Gabor?
R.G: Nu știu, că am 20 de ani, nu am copii, nu sînt măritată, mi se pare normal să ies în club. Dar poate că am greșit și eu că am ieșit prea des. Åži se zice că am plecat cu un bărbat sâmbătă din club și duminică cu alt bărbat. Se caută scandalul, crede-mă, chiar dacă nu este. Prin urmare, de vreo lună n-am mai ieșit niciunde. N-o să mă închid în casă.
Tabu:Ai vrut să fii ca Monica?
R.G: Nu, de ce toată lumea crede că eu reeditez povestea ei? Eu vroiam oricum să vin în București, în Bacău nu puteam fi decât secretară, vânzătoare și cam atât, nu aveam ce face acolo. Monica m-a ajutat în măsura în care m-am născut ca sora ei. Norocul ei s-o fi revărsat și asupra mea, că altfel se deschid ușile designerilor auzind cine sunt, față de o fată oarecare din Moinești. Eu cu Monica am fost împreună, apoi ne-am răcit, nu am judecat-o pentru decizia ei, era normal să-mi fac griji, să nu fi fost o iubire de o vară, acum, am revenit la sentimente mai bune. Vreau să-i fie bine.
Tabu: Ai prieten?
R.G: Nu m-am stabilit din punct de vedere emoțional.
Tabu: Cum e pe podium?
R.G: Nu vreau să prezint rochii cu trenă sau costume de baie, nu-mi plac paietele, oricum am emoții de fiecare dată. Așa de tânără și ți-ai făcut silicoane? Da, așa de tânără. Am mai multă încredere în mine. Le-am făcut numai pentru mine. Nu am făcut-o din complex, sau că mi-ar fi cerut un băiat asta. Pentru sufletul meu. În concluzie? E o fată absolut normală Ramona Gabor. Nimic special.