TABU.RO: De unde ești?
MIHAI RISTEA: Din București. Aici m-am născut și tot aici am și crescut. Am 22 de ani și aici am stat tot timpul.
T.RO: Când te-ai apucat de muzică?
M.R.: Primul contact l-am avut pe la 13 sau 14 ani. Atunci mi-am dat seama că aș vrea să fac ceva în direcția aceasta. La 15 ani am avut primul proiect. Trupa se numea Connect și chiar am avut două clipuri lansate pe piață. A durat doi ani. Apoi mi-am dat seama că îmi place mai tare ideea de studio, de producție audio, mi-am dat seama că am o chemare spre asta și am realizat că asta aș vrea să fac, de fapt. Problema, la momentul respectiv, a fost că nu prea aveam unde să fac asta și nici din punct de vedere financiar nu pot spune că aveam o situație excelentă. Nici părinții nu prea erau de acord cu asta și a trebuit să fac Facultatea de Jurnalism. Mi-a plăcut și chiar am avut ceva de învățat.
T.RO: După Connect ce s-a întâmplat?
M.R.: Am avut un alt proiect. Montuga. Cei mai mulți ne știu pentru piesa "Sofia". Am avut mare succes, am luat și premii. Am avut succes și în Germania și Rusia. Nu am continuat acest proiect pentru că ne-am dat seama că vrem să facem cu totul altceva și chiar să abordăm genuri muzicale diferite. Nu pot spune că ne-am despărțit, ci doar că am apucat-o pe căi diferite începând cu anul trecut (n.r. 2010).
T.RO: Cu care artiști ai lucrat?
M.R.: Prima a fost Loredana. I-am făcut o piesă pentru o reclamă cred. Piesa "Sufletul meu" a Andei Adam care a fost compusă de Moga și orchestrată de mine. Åži apoi "My Love on You", tot cu Anda Adam care a fost un megasucces. A fost în pe locul 1 în topurile din Belgia, Turcia, Spania, Portugalia, Spania. Asta s-a întâmplat în 2009. Apoi am lucrat cu Andreea Bănică, Andreea Antonescu, Andra. "Something New", ultima piesă a Andrei, lansată acum patru sau cinci luni, e compusă de mine. Pe 1 ianuarie era cea mai difuzată piesă din România, conform MediaForest. Åži a fost declarată piesa cu cea mai rapidă ascensiune în topuri. Nu știu dacă a fost lansată sau promovată în afara țării. Este bine că Europa este foarte deschisă la toate piesele care vin din România. România e cea mai mare revelație în acest moment.
T.RO: Crezi că e posibil să mai apară succese mari, muzicale, în limba română?
M.R.: Momentan nu. Pentru că artiștii cer să li se compună în limbi de circulație internațională. Iar noi compunem ceea ce ni se cere și în ce limbă ni se cere. E adevărat sunt, oarecum forțați de trend să facă asta pentru că, altfel, nu ar fi difuzați. Iar ei acum, din punct de vedere material, pe asta se bazează, drepturi de difuzare și de autor. Trebuie să fie foarte prezenți la radio, în topuri, în emisiuni pentru a putea să câștige bani. În țară banii sunt limitați, de asta toți vor să ajungă pe piața internațională. Banii nu mai vin din vânzări de albume. Unele case de producție nici nu mai scot albume. Singurul succes recent în română a fost Guess Who. Åži Loredana acum cântă în engleză.
T.RO: Ce proiecte de viitor ai?
M.R.: Lucrez acum la o piesă pentru Antonia. Am compus o piesă, care e deja gata, pentru Neylini. Åži vreau un proiect pentru mine. Chiar îmi doresc asta. O să fie tot un proiect dance pentru că ăsta e trendul și trebuie să mă aliniez cumva. De plăcere compun funk, electronic, chillout și sunt inspirat de anii ’60, Motown, Marvin Gaye, The Temptations. Mai am o idee pe care nu știu deocamdată cum s-o încorporez, dar care sună ca muzica pe care vreau să o promovez. E o combinație între ce se cere pe piață și ceea ce aș vrea să fac. Îmi place să fac muzică de film. Nu am avut ocazia să fac asta pentru un film, recunosc, dar cred că o parte din muzica pe care o fac sună a coloană sonoră. Am compus pentru câteva reclame.
T.RO: Cu ce artiști ai vrea să lucrezi?
M.R.: Visul meu a fost să lucrez cu Michael sau măcar să îl cunosc. Din păcate nu mai e posibil. În România am lucrat cu majoritatea celor cu care am vrut. Cu Alex Velea aș vrea. Îmi e prieten foarte bun, dar nu am avut ocazia să lucrăm împreună.
T.RO: Tu ce fel de muzică asculți?
M.R.: Ideal ar fi să ascult orice, chiar dacă nu îmi face plăcere. Ascult funk, pop, rock, jazz, dubstep. Cred că e necesar să fiu mereu în contact cu tot ceea ce se întâmplă pe plan muzical. Trendul se poate schimba oricând. Evident visez să fiu eu cel care schimbă trendul, dar asta se întâmplă ori dacă faci o piesă care prinde foarte bine, ori dacă ești un compozitor influent care lucrează cu mulți artiști influenți. Faci un set de piese cu o direcție nouă și practic pornești o ofensivă.
T.RO: Crezi că e posibil să apară prin România o Lady GaGa autohtonă?
M.R.: Artiștii români nu sunt chiar atât de curajoși și nici publicul nu este prea receptiv. Ar fi destul de greu. Orice produs "altfel" e privit cu reticență. Publicul ar accepta un astfel de produs dacă nu ar ști că e românesc. Trebuie să arate ca și cum ar fi de afară. Cum este, de exemplu, David Deejay sau Dony. La începu nimeni nu ști ca sunt români. Sau cazul Innei. Acum sunt câteva reguli stricte pentru ca o piesă să fie difuzată la radio. Să existe cîteva cuvinte cheie, piesa să pară exotică, intro-ul să nu dureze mai mult de 15 secunde, cuvintele să fie simple, aerisite, ușor de reținut. Acum, ca producător, trebuie să mă gândesc că orice piesă trebuie să fie hit. Piesele se duc destul de ușor acum. Un succes nu durează mai mult de 3 sau 4 luni.
T.RO: Ce altceva îți mai place să faci?
M.R.: Îmi place să zbor. Sau, mai bine zis, îmi plăcea pentru că am avut o experiență destul de neplăcută, avionul era să se prăbușească. Dar, sper că o să îmi placă în continuare.