În final de toamnă, cele trei săli ale galeriei Annart găzduiesc un eveniment mult-aşteptat: reîntâlnirea cu creaţia lui Ştefan Câlţia în expoziţia Stejar pentru Rege – Flori pentru Regină, cu vernisaj joi 1 noiembrie, la ora 19.
Expoziţia reuneşte lucrări de pictură, desen şi gravură şi reprezintă capitolul V din proiectul Şapte poveşti cu Ştefan Câlţia al Galeriei Posibile. Curatorul expoziţiei este Adrian Buga, care a făcut o selecţie de lucrări de mare intensitate simbolică din colecţia Casei Regale a României, de la Săvârşin şi de la Palatul Elisabeta.
În acelaşi timp, expoziţia este însoţită de un grup de şapte lucrări realizate de artist în 2012 – picturi cu personaje iconice din creaţia lui Câlţia: făpturi enigmatice şi ţinuturi misterioase ieşite din memoria ţărănească transilvană şi imaginarul ludic al spaţiului cultural central-european.
Pe lângă întâlnirea de excepţie cu lucrări reprezentative din colecţia regală, mă bucur că publicul nostru colecţionar va putea vedea, în premieră absolută, lucrări noi ale lui Ştefan Câlţia precum şi seria impresionantă de 91 de gravuri cu flori şi ierburi – câte una pentru fiecare an de vârstă a Regelui Mihai. Vom arăta aceste lucrări delicat-plutitoare în foaie de hârtie specială într-o instalaţie insolită, alături de plăcilede gravura cu desenul săpat în zinc. Gabriela Massaci, Director Galeria AnnArt
Artist de însemnătate definitorie pentru istoria noastră culturală, pictor şi grafician de notorietate absolută în rândul colecţionarilor din România şi din străinătate, Ştefan Câlţia a avut ca mentori-formatori pe Julius Podlipny, la Timişoara şi pe Corneliu Baba, la Bucureşti. A fost profesor la Universitatea Naţională de Artă Bucureşti. Este decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce şi Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate. Lucrările sale se află în numeroase colecţii private europene, precum şi în Muzeul de Artă Contemporană din Oslo, Norvegia, Muzeul HR Giger din Gruyére, Elveţia, MNAC din Bucureşti şi Muzeul Brukenthal din Sibiu, România. În prezent, lucrează la București şi la Șona, Făgăraș.
Expoziția Ştefan Câlţia: Stejar pentru Rege – Flori pentru Regină este deschisă în perioada 1 noiembrie – 8 decembrie 2012.
Partenerii expoziţiei sunt Galeria Posibila, Universitatea Națională de Arte Bucureşti, Asociația pentru Artă Ilfoveanu, Administrația Fondului Cultural Național.
” Apropiaţi-vă. În tangibilul ochilor noştri nu apare un simplu buchet de flori, ci un mănunchi de mirosuri în multiple înfiripări de culori şi arome vii. Firavele plante, surprinse în tihna lucrării, au valoare de temelie pentru întreaga cultură a picturii româneşti. Toate miresmele pânzelor, de la Grigorescu, Luchian şi Tonitza, năzuiesc spre o lume a suprasensibilului, unde vâltoarea simţurilor este folosită, prin parfum şi nuanţe, în a ne ridica peste sine. Numai în această stare de beţie putem percepe chipul buchetului de flori prezent aici.
De multe ori, naturile statice devin autoportrete încifrate – mă gandesc aici la pictorul Theodor Pallady –, iar dacă privim atent tabloul Flori pentru Regină, el are, la fel ca omul Ştefan Câlţia, un fel aparte, molcom, de foc îngropat, nu de efervescenţă sentimentală. Eul artistic, ca parte a naturii în care a fost udat de roua cunoaşterii, e temeinicul aflat în stare de aşteptare. Armonia lăuntrică, culeasă de creator în momentul oportun al inspiraţiei, îi înlesneşte să aducă aici, pe pânză, ce este acolo. În acest mod apare imitaţia interioară, unde Eul se desăvârşeşte prin „colţul de natură” ca expresie-de-sine.
Zola a scris cândva: „opera de artă e un colţ de natură văzut printr-un temperament”. În cazul nostru, propun ca lucrarea să fie temperamentul pictorului văzut printr-un colţ de natură. Ştefan Câlţia are ceva în înfăţişare de te năvăleşte sfiala lângă el, dându-ţi tăceri reci, de iarnă blândă, în piept. Dacă i te afli în atelier, ridică, de peste coli sau pânze, doi ochi de cicoare culeşi de părinţii lui dintre apele Oltului, iar vorbele sale, pline de poveşti terminate în zâmbete sfinte, vin dintr-o barbă albă şi subţire la fir ca a Sfântului Nicolae găsit pe icoanele care se plimbă hoinare în Ţara Făgăraşului.
În opera lui Ştefan Câlţia, cuprinsă într-un cadru general, există şi ceva din ritmul ondulator, deal-vale, găsit în jurul satului Şona din Făgăraş. Această lume vivace este în anume sens o prelungire a sa. Chipul locului, cu dealurile, casele, drumurile şi troiţele întâlnite, ia forma unui autoportret sudat pe inuri bine întinse. Unirea perenă a pictorului cu spaţiul plin de ondulaţii indefinite din zona copilăriei, în care sufletul său suie şi coboară peste dealuri, îl aduce în ritmul unei eterne şi cosmice doine de care ascultă orice chemare sau călătorie. Nu sufletul călătoreşte după natură, ci natura în ritm cu sufletul. Ritmul a intrat în rânduiala gândirii lui, în nuanţele inefabilului său.
Aura stejarului şi Lumina florilor din lucrările dăruite Majestăţilor Lor Regelui Mihai şi Reginei Ana sunt prinse în pulsuri ale plenitudinii sufleteşti; dragostea răsare peste omul care a dăruit, în cel care a primit, din fiecare lucrare înfăptuită; fără să se ştie cine dă şi cine primeşte.
Stejar pentru Rege, Flori pentru Regină, cele 91 de plăci de gravură – alăturate gravurilor ca un deschis omagiu al sărbătoririi celor 91 de ani ai MS Regelui Mihai –, Grădinile şi Dealurile expuse, Scrisoare pentru Rege şi Scrisoare pentru Regină, toate sunt ample mărturisiri ale pictorului, ale naturii devenite şi însufleţite.
Astfel, fiecare lucrare prezentă în expoziţia galeriei AnnArt ne aduce-n faţă atelierul-templu al pictorului, iar întreaga atmosferă pare crescută în tihna miresmelor unei sfinte duminici fără sfârşit”.
