Dieta ketogenică cea care se spune că forțează organismul să ardă grăsime este extrem de populară și apreciată, dar este ea sănătoasă pe termen lung?
Anul trecut dieta keto a întrecut ca popularitate toate celelalte diete, cărțile cu rețete keto au ajuns în topurile celor mai vândute cărți, există o grămadă de variante de combinații în curs de dezvoltare (vegan-keto) și o nouă industrie de gustări cu conținut ridicat de grăsimi destinate fanilor a ajuns în plină expansiune.
O dietă ketogenică (sau keto) este formată preponderent din alimente bogate în grăsimi – inclusiv unt, uleiuri, carne, pește, ouă și brânză – și legume cu conținut scăzut de carbohidrați, cum ar fi conopida și verdele frunzelor. Acest lucru forțează organismul să ardă grăsimi.
Pentru standardele unei persoane active acesta este un regim dur pentru că trebuie limitat aportul de fructe. Fiind bogată în fibre, bogată în grăsimi saturate și carne roșie, și extrem de restrictive în rest, dieta keto nu se aliniază cu liniile directoare nutriționale emise de experți. Criticii dietei spun că este, în cel mai bun caz, o modă temporară iar în cel mai rău caz, o formă acceptabilă din punct de vedere social a unei alimentații dezordonate. Adepții săi, totuși, jură că au pierdut kilograme multe și și-au îmbunătățit sănătatea.
Ceea ce știm sigur despre dietă este că ea a fost dezvoltată ca instrument clinic cu mai mult de 100 de ani în urmă. În 1911, medicii au observat că copiii cu epilepsie au încetat să mai aibă convulsii după două zile de post absolut, momentul în care trupurile lor ar fi fost forțate să intre în starea de cetoză. Oamenii de știință au notat în acea perioadă că cetoza ar putea fi realizată printr-o dietă bogată în carbohidrați, bogată în grăsimi, fără riscul de infecție și ratele de mortalitate asociate cu postul absolut. Astăzi, copii rezistenți la medicamente antiepileptice continuă să urmeze diete cetogenice pentru a preveni convulsiile.
Azi, avocații dietei keto susțin că aceasta oferă o îmbunătățire a performanțele atletice, transformând corpurile în mașini de ardere a grăsimilor. Teoria prezentată este că, în cetoza, corpul se adaptează să utilizeze grăsimea stocată pentru energie mai eficient – dar acest lucru nu este confirmat de cercetare.
“Dacă mănânci mai multă grăsime, vei folosi mai multă grăsime pentru energie”, spune Alan Flanagan, un om de știință nutriționist. Însă cercetările publicate până în prezent nu au arătat nici un beneficiu semnificativ pentru a urma o dietă keto pentru performanța atletică, spune el.
Forța reală care stă în spatele popularității dietei keto este concentrarea noastră asupra greutății, ca unic determinant al sănătății. Cu toate acestea, s-a demonstrat că orice fel de dietă crește nivelul anxietății, depresiei și instaurează tulburările de alimentație dezordonate, în special bulimia.
O posibilă soluție pentru a renunța la orice fel de diete este o abordare numită mâncatul intuitiv: să învățăm adică să mâncăm în principal ca răspuns la nevoile fiziologice cum ar fi foamea. Cei care mănâncă intuitiv par să sufere de mai puțină anxietate și au mai puține reguli despre alimente. Dacă înveți să te ghidezi după nevoile corpului tău vei avea parte de flexibilitate și sustenabilitate pe termen lung, fără probabilitatea mare de “eșec” impus de reguli externe extreme.