Riscul de a face cancer pulmonar este cu pana la 30% mai mare pentru cei care „fumeaza“ prin intermediul altora. Noua persoane din zece inhalează zilnic, involuntar, fum de tigară la serviciu sau in spaţiile publice. Numai trei din zece sunt insa constiente ca fumeaza pasiv.
Efectele fumatului pasiv se pot resimti dupa doar cateva minute de expunere la fum. „Mucoasele nazale, conjunctivale si traheale se pot irita in primele minute de la expunere. O criza de astm poate fi provocată, de asemenea, dupa o expunere de ordinul minutelor. Efectele cronice apar dupa o expunere mai indelungata, ca si in cazul fumatului activ.
Copiii sunt cei mai afectati
Copiii, care sunt si mai sensibili, sunt adesea cei mai supusi fumui de tigara, motiv pentru care de foarte multe ori acestia dezvolta, pe masura ce cresc, diverse boli respiratorii, cum ar fi astmul.
De asemenea, nou-nascutii care au mame fumatoare se nasc cu o greutate mai mica decat in mod normal , mai exact, in jur de 2500 de grame. In plus, rata mortalitatii copiilor in ultimele zile de sarcina sau in primele zile de la nastere, sunt mai mari in cazul copiilor nascuti din mame fumatoare.
Adolescenti care fumeaza pasiv, pe de alta parte, dezvolta diverse forme de iritare a cailor respiratorii: tuse, expectoratii, insuficienta respiratorie , respiratie cu suieraturi si sforait . De asemenea, s-a constatat ca acestia au in mod frecvent probleme cu inflamarea canalului auditiv si cu amigdalitele.
Efectele fumatului pasiv la adulti sunt mai dificil de stabilit decat la copii, mai ales pentru ca, la locul de munca, de exemplu, sunt mai expusi la influente nocive asupra cailor respiratorii. Nu ramane decat, pe baza studiilor stiintifice, sa stabilim o legatura intre fumatul pasiv si diverse afectiuni respiratorii, cum ar fi bronsita.
Fumatul pasiv creeaza o serie de dificultati sau afectiuni respiratorii:
– respiratie suieratoare
– insuficienta respiratorie chiar si pe parcursul unui efort putin pronuntat
– bronsita acuta cu tuse sau cu expectoratii
– bronsita cronica cu tuse sau cu expectoratii purulente care dureaza de cel putin doi ani.
Masuri referitoare la o politica a sanatatii precum, campaniile de prevenire a nocivitatii fumatului, crearea zonelor pentru nefumatori si existenta unor prevederi legale, pot contribui la o mai buna protejare a persoanelor nefumatoare. Este responsabilitatea fiecaruia sa cantareasca riscul pe care il reprezinta fumatul pasiv pentru sanatatea sa. Problema fumatului pasiv nu poate fi abordata printr-un discurs moralizator la adresa persoanelor fumatoare. O atitudine de acest gen ar conduce in mod aproape inevitabil la esec.
Este mult mai eficace sa cautam sa prevenim efectele nocive ale fumatului pasiv. Masurile preventive pot fi clasate in trei grupe:
– informatii: repetate campanii de prevenire anti-tutun si informarea marelui public asupra efectelor nefaste ale fumatului
– masuri de amenajare: crearea unor zone bine delimitate pentru fumatori si nefumatori in locurile si spatiile publice
– dispozitii legale: limitarea fumatului in localuri si la locul de munca.
Pentru mai multe articole din această categorie intraţi aici.
2 comentarii