Un lucru e evident: George Clooney e pe val. De data asta, vorbim despre valurile limpezi din Hawaii.
Alexander Payne (co-scenarist şi regizor al filmului), este un maestru al dramediei. Ştim, dramedia e ultima chestie trendy pe care o practică toată lumea, atât în literatură, cât şi în film. Dar Payne o stăpâneşte la perfecţie: fiecare element mărunt al compoziţiei filmului se traduce într-un hohot de râs sau o lacrimă, adesea concomitent. Iar în The Descendants, explorează o tentă mai blajină a umorului negru care l-a consacrat, cu filme ca Citizen Ruth, Election sau About Schmidt.
The Descendants porneşte de la o imagine edenică: femeia perfectă, încadrată de un peisaj sublim. Din păcate, iluzia paradisului este cea mai fragilă dintre toate, iar iadul poate erupe din orice clipă de luciditate. Căsnicia perfectă este doar o imagine, la fel de falsă precum panourile publicitare care vând excursii în locuri exotice, iar accidentul doamnei King îi aduce rapid pe soţ (George Clooney) şi pe cele două fiice (Shailene Woodley şi Amara Miller) într-o derivă completă. Aceasta e dublată de o vânătoare incredibil de amuzantă a lui Billy Sheer, amantul mamei şi de un conflict familial legat de superbul teren hawaiian rămas moştenire de la strămoşi – altă faţetă a paradisului. Cum ies din ea? Susţinându-se unul pe celălalt cu o complicitate plină de cuceritoare tandreţe. Ceea ce nu-l împiedică pe Payne să ofere, din când în când, câte o imagine – pastişă a familiei americane aşa cum o ştim cu toţii, de la generation gaps, la speech-uri ipocrite şi găletuşe imense de îngheţată.
Despre George Clooney s-a constatat de mult este un actor minunat, iar interpretarea lui subtilă, realizată cu migala unei miniaturi, e responsabilă pentru o bună parte din râsetele şi plânsetele sălii. În schimb, n-o cunoşteam pe Shailene Woodley, interpreta fiicei celei mari; virtuozitatea cu care aceasta îl secondează pe Clooney ne face să-i prevedem un viitor de excepţie.
Pe scurt, The Descendants îşi merită din plin toate cele cinci nominalizări la Oscar: cel pentru cel mai bun film, pentru regie, montaj, scenariu adaptat şi rol principal, precum şi puhoiul de premii deja câştigate.
1 comentariu