Platoșa unui soldat roman, ucis în bătălia de la Teutoburg din anul 9 î.Hr., a fost recent descoperită într-un sit arheologic din Germania. Este cea mai veche armură romană din istorie și se află într-o stare aproape intactă.
Cea mai veche armură romană
După mai bine de două milenii, rămășițele uneia dintre victimele bătăliei din Pădurea Teutoburgică, supranumită Pădurea Morții, dezvăluie noi informații despre artizanatul din perioada romană. Armura unui soldat roman, executat de inamicul de sorginte germanică, a fost descoperită pe locul Dezastrului Varian, unde trei legiuni ale Imperiului Roman au fost nimicite în anul 9 î.Hr.
În 2018, arheologii care efectuau săpături la situl din Kalkriese, Germania, au găsit, cu ajutorul unui detector de metale, o platoșă romană. Cercetătorii au fost uimiți să descopere că armura se afla într-o stare intactă. Pe deasupra, aceasta ar fi cea mai veche armură romană descoperită vreodată.
Platoșa i-a aparținut unui soldat care s-a luptat într-una dintre cele mai devastatoare bătălii din istoria Imperiului Roman. Se estimează că peste 20 000 de soldați de cavalerie și în jur de 5 000 de romani din trupele auxiliare de infanterie, aflați sub conducereea lui Publius Quintilius Varus, au fost masacrați în Pădurea Teutoburgică de către populațiile germanice. O parte din romanii rămași în viață au fost înrobiți de inamicii lor.
Lorica segmentata
Odată extras blocul de pământ din zona în care s-a declanșat semnalul detectorului metalic, arheologii l-au supus la proba razelor X. Operațiunea a fost executată în așa fel încât să nu existe riscul oxidării pieselelor metalice extrase.
În urma analizei, aceștia au descoperit fragmente dintr-o armură romană, aflată într-o stare de conservare foarte bună: „Este un model cunoscut sub numele de lorica segmentata.”, explică Yann Le Bohec, specialist în armuri romane, în Sciences et Avenir (Științe și Viitor). „Putem vedea reprezentările acestei platoșe articulate, purtată de legionarii romani și gărzile pretoriene, pe basoreliefurile de pe Columna lui Traian de la Roma. Această armură era compusă dintr-o serie de plăci din fier, legate între ele cu ajutorul balamalelor și al curelelor din piele, care permiteau ca ea să fie reglată și adaptată pe orice constituție fizică.”, a adăugat expertul.
Un eveniment fugitiv
Citat de The Times, directorul muzeului din Kalkriese, Stefan Burmeister, este de părere că armura i-a aparținut unui soldat roman, ucis de războinicii armatelor germanice în urma bătăliei de la Teutoburg.„Pentru că nu acceptau dezonoarea de a fi înfrânți și transformați în sclavi, numeroși soldați romani s-au sinucis la Teutoburg. Câțiva dintre supraviețuitori au încercat să fugă, însă au fost prinși.”, continuă Yann Le Bohec explicațiile din Sciences et Avenir. Soldatul care purta armura descoperită este posibil să se fi numărat printre fugari.
Experții care au examinat platoșa au ajuns la concluzia că artizanatul roman era mult mai dezvoltat decât s-a crezut până în prezent. Ținând cont de valoarea acestor armuri, ei se întreabă de ce popoarele germanice nu le-au furat. Stefan Burmeister avansează o ipoteză: execuția unui soldat ar fi putut face parte dintr-un ritual sacru. „Probabil că exista un context ritualic. În acest caz, corpul și echipamentul deveneau intangibile.”, explică directorul muzeului german pentru The Times.
sursa: Le Figaro
Pastila de istorie
Spre sfârşitul secolului I î.e.n., Germania devenise provincie romană. Comandanţii romani au anexat regiunea dintre Rin şi Elba, subjugând populaţia cheruscilor. În anul 9 e.n., Arminius, el însuşi un soldat de origine germanică, instruit şi recrutat de romani şi ajuns în rang ecvestru, a stârnit revoltă. A pretins că îi este loial Romei până în ultimul ceas, atrăgându-l pe legatul provinciei, Publius Quintilius Varus, într-o ambuscadă. Armata romană, alcătuită din legiunile XVII, XVIII şi XIX susţinute de trei „alae’” de cavalerie şi şase cohorte auxiliare de infanterie, a fost ademenită în pădurile şi mlaştinile din Teutoburg Wald (azi Osnabrück, Saxonia de Jos), fiind nimicită după câteva zile de lupte crâncene. Varus s-a sinucis înainte de sfârşitul luptei şi doar câţiva dintre soldaţii săi au reuşit să scape, ducând teribilă veste împăratului Augustus, ce îl va mâhni pentru restul vieţii. Nicio legiune romană nu mai avea să poarte denumirile celor trei.
Se estimează că erau 20 000-36000 de soldaţi romani într-o ambuscadă condusă de 12 000-32 000 de războinici ce proveneau din diferite populaţii germanice: cherusci, marsi, chatii, bructeri, chauci şi sicambri. 16 000-20 000 de soldaţi romani au fost ucişi, câţiva fiind capturaţi şi luaţi în sclavie şi extrem de puţini reuşind să scape.
via Historia