Nu este un secret că majoritatea produselor din plastic pe care le folosim ajung în ocean. Dar s-ar putea să nu fiți conștienți de una dintre sursele majore ale poluării: hainele noastre.
Cât plastic aruncă mașina voastră de spălat în mare?
Poliesterul, nailonul, acrilicul și alte fibre sintetice – toate acestea sunt diverse forme ale plasticului și reprezintă acum aproximativ 60% din materialul care alcătuiesc hainele noastre în întreaga lume. Firele din fibre sintetice sunt ieftine și extrem de versatile. Aceste fibre contribuie la poluarea cu plastic a oceanelor într-un mod subtil, dar extrem de intruziv: țesăturile produse din astfel de fibre – împreună cu amestecurile naturale – ajung în mediu fie doar și prin spălare. Estimările variază, dar este posibil ca o singură încărcătură de rufe să elibereze sute de mii de fibre de la hainele noastre în rezervoarele comune de apă.
Iar de acolo, aceste fibre minuscule – cu o lungime mai mică de 5 milimetri, cu diametre măsurate în micrometri (o miime de milimetru) – pot ajunge în final la ocean. Acolo, se adaugă la poluarea microplastică deja existent care se acumulează și este ingerată de tot felul de specii sălbatice marine și apoi și de noi, oamenii. Majoritatea plasticului care se află în ocean nu este neapăratb sub formă de produse întregi, cum ar fi pahare, sticle sau paie, ci, mai ales, din bucăți de plastic dezintegrate.
“Gândiți-vă cât de mulți oameni își spală hainele zilnic și câte haine avem cu toții”, spune Imogen Napper, om de știință marin de la Universitatea din Plymouth, cea care a coordonat în 2016 un studiu privind fibrele de plastic din hainele noastre.
Napper și un coleg au elaborat un test pentru a vedea câte fibre ar putea fi împrăștiate în mediul înconjurător prin spălare. Au montat o mașină de spălat cu spălare frontală la un filtru special pentru a colecta fibrele minuscule. Au testat trei tipuri de țesături: un tricou din poliester-bumbac, un hanorac din poliester si un pulover acrilic. După câteva spălări au descoperit că țesătura acrilică elimină cea mai mare cantitate de plastic, urmată de poliester și apoi amestecul de bumbac cu poliester.
“Am constatat că, doar într-o spălare tipică, s-ar putea desprinde aproximativ 700 de mii de astfel de fibre de plastic”, a spus Napper. Aceste mici particule de plastic ajung în dieta viețuitoarelor marine și se acumulează apoi în produsele alimentare Un studiu recent a constatat că aproximativ 73% din peștii capturați în adâncurile Atlanticului de Nord-Vest au avut microplastic în stomac.
Un raport al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii din 2017 estimează că aproximativ 35% din microplasticul care ajunge în ocean este rezultatul produselor textile sintetice. Iar textilele sintetice sunt cel mai des întâlnite în țările în curs de dezvoltare, care adesea nu dispun de modalități fiabile de tratare a apelor uzate din care să le elimine.
Practic mâncăm ce spălăm, cam asta ar fi concluzia. Încă nu știm prea multe despre cum să minimalizăm impactul spălării hainelor noastre asupra mediului. Dar există două recomandări generale pentru consumatori: cumpărați mai puține haine sintetice și spălați doar când este necesar.