Un studiu recent a descoperit că hărțuirea și agresiunea sexuală sunt asociate cu probleme de sănătate fizică și psihică pe termen lung la femei.
Mișcarea #MeToo, pe lângă creșterea gradului de conștientizare, a oferit oamenilor o voce ca să vorbească atunci când au fost nedreptățiți, hărțuiți sau agresați sexual. Studiul arată că nu numai că hărțuirea sexuală și asaltul sunt extrem de răspândite astăzi, dar pot avea și consecințe negative asupra sănătății femeilor, în mod special. Fenomenul a început oficial în 2007 și a fost creat ca o modalitate de a expune public cazuri de hărțuire și agresiune sexuală în Statele Unite. Mișcarea a câștigat un impuls în 2017, în mare parte ca rezultat al scandalurilor sexuale de la Hollywood.
Iar acest studiu, publicat de curând în JAMA Internal Medicine, arată că femeile care fuseseră agresate sexual aveau de trei ori mai multe șanse să aibă simptome depresive majore și nivele de anxietate de două ori mai mari decât femeile care nu trecuseră prin așa ceva. Femeile care fuseseră hărțuite sexual aveau tensiunea mai mare decât cele care nu trecuseră prin astfel de incidente. Atât agresiunea, cât și hărțuirea sexuală, au fost asociate cu insomnii sau o calitate proastă a somnului. Aceste asocieri erau încă valabile și după ce cercetătorii au luat în considerare factorii medicali și socioeconomici. Iar autorii au notat că insomniile, stările depresive și anxietatea duc la deteriorarea puternică a sănătății pe termen lung.
Informațiile provin de la un grup de 304 femei sănătoase cu vârste între patruzeci și șaizeci de ani care au fost recrutate, inițial, pentru un studiu despre sănătatea inimii și menopauză. Echipa le-a întrebat pe femei dacă fuseseră hărțuite sexual la muncă sau în general – 19 procente au răspuns că au fost hărțuite la locul de muncă, 22 de procente au spus că au fost hărțuite în alte medii, iar zece procente au experimentat ambele forme de hărțuire.
În România, hărţuirea la modul general şi în special hărţuirea la locul de muncă nu se bucură de un temei juridic complex care să ajute o victimă în instanţă sau în faţa unei instituţii de control. Codul Penal valabil în prezent în România nu face nicio referire la hărţuirea la locul de muncă şi nu face diferenţe între hărţuirea morală, sexuală, psihologică sau de altă natură. Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.