Ce inseamna hygge
Hygge (pronuntat cu accentul danez specific, lungind vocalele: hue-gah) este cea mai noua actualizare a unui trend care de ceva timp strabate nu numai Europa, ci lumea intreaga: stilul de viata scandinav, de multa vreme elogiat in spatiile publice pentru reusitele sale aparent nenumarate (cel mai adesea legate de asa-zisul welfare state – statul bunastarii – care asigura servicii sociale nu numai diverse, dar si la nivel foarte inalt) revine dupa un make-over care il transforma intr-o filosofie de viata universala, exportabila, care promite aceeasi fericire scandinava in versiunea light.
Cuvantul light reprezinta cheia intelegerii conceptului de hygge: intr-o lume definita de exces si de o varietate a posibilitatilor de a alege intre ceea ce ne dorim sa consumam, care se extinde intr-atat incat nici cel mai priceput cunoscator al pietei nu poate decat sa priveasca neputincios in timp ce intelegerea lui devine un haos zgomotos – in aceasta lume, hygge propune alternativa traiului angajat in toate exercitiile aparent plictisitoare ale cotidianului, de la facutul si bautul cafelei, la gatit si alte activitati ce tin de sfera domestica, pe care avem tendinta sa le vedem ca pe un rau necesar. A practica hygge inseamna asadar a face o alegere constienta de a participa in toate activitatile vietii – fie ele mai placute sau mai plictisitoare. Ceea ce par a propune danezii (si implicit scandinavii) este o atitudine mai sincera, care refuza atitudinea consumatorista in toate aspectele vietii, in favoarea experientei cu adevarat traite, al carei scop final nu este adunatul unui tezaur de trairi, ci insasi ingenuitatea ca exercitiu.
Hygge – inevitabil un alt brand?
Asadar, hygge este o atitudine de viata, si nu ceva ce tine de o anume estetica, desi a generat o noua bransa care isi propune sa cultive atentia la detaliu specifica acestei atitudini. Printre produsele care vin cu eticheta hygge atasata se numara cel mai adesea mobila, iar popularitatea magazinelor care vand mobila in stilul scandinav de secol douazeci atesta cerinta tot mai ridicata pe care aceasta filosofie pare sa o fi generat. Liniile simple sunt o dovada a intimitatii si angajarii atentiei pe care stilul o cere, in care nimic nu e superfluu si totul are un rol special, consacrat.
Acelasi stil simplu se regaseste si in nenumaratele carti recent publicate care trateaza hygge – scopul simplitatii este, asa cum era de asteptat, calitate si nu cantitate. Era de asteptat si ca cea mai bine vanduta carte de nonfictiune a anului 2016 pe site-ul de comert online Amazon sa fie Norwegian Wood: Chopping, Stacking and Drying Wood the Scandinavian Way, carte care promite cititorului posibilitatea de a deprinde lucrul cu lemnul in maniera scandinava – adica, in maniera conscious, simpla dar atenta. E de remarcat si faptul ca lucrul manual pare sa aiba intaietate in filosofia hygge, tocmai pentru calmul pe care simplitatea sa o propune. Printre activitati se numara si simplul act de a aprinde lumanari, cu scopul de a stimula –nu obosi! – imaginatia.
Si in literatura stilul scandinav se bucura de o noua popularitate. Seria lui Karl Ove Knausgaard, Lupta Mea este unul dintre cele mai de succes titluri europene la ora actuala. Titlul original (in norvegiana, Min Kamp) a provocat nu numai controverse pentru asemanarea cu titlul autobiografiei lui Hitler, dar este si in decisa opozitie cu evenimentele pe care le nareaza. Ceea ce il preocupa pe Knausgaard, pe langa temele mari care definesc fiecare volum (cum ar fi moartea sau iubirea), sunt evenimente ce tin de sfera intima, de multe ori chiar excesiv de personala, dar carora scriitorul norvegian reuseste sa le redea complexitatea si unicitatea.