Se spune că o fotografie face cât o mie de cuvinte. Pe bună dreptate! Climatologul danez Steffen M. Olsen a fotografiat, în urmă cu cinci zile, o misiune de rutină din Golful Inglefield, din nord-vestul Groenlandei, iar în imaginea devenită virală poate fi observat nivelul la care a ajuns topirea gheţii.
Olsen avea sarcina dificilă de a recupera dispozitivele de măsurare care fuseseră montate pe gheață pentru misiunea Blue Action. Dar când a plecat cu sania de câine, a descoperit că stratul de gheață era era acoperit de apă. Fotografia făcută a fost publicată pe Twitter de cercetătorul Rasmus Tonboe, colegul lui, şi a devenit populară, avertizând asupra vitezei de topire a gheţii din zona arctică.
@SteffenMalskaer got the difficult task of retrieving our oceanographic moorings and weather station on sea ice in North West Greenland this year. Rapid melt and sea ice with low permeability and few cracks leaves the melt water on top. pic.twitter.com/ytlBDTrVeD
— Rasmus Tonboe (@RasmusTonboe) June 14, 2019
Cifrele oferite de National Snow & Ice Data Center arată că aproximativ 712.000 km pătrați din suprafața Groenlandei s-a topit pe 12 iunie, cu 470.000 de km pătraţi mai mult faţă de aceeaşi dată a anului trecut. De asemenea, a fost şi cu 600.000 km pătraţi faţă de media dintre anii 1981 şi 2010.
S-a estimat că în numai 24 de ore s-au topit 2 miliarde de tone de gheață de pe suprafața insulei. Este posibil ca anul acesta să fie doborât un record în Groenlanda. În 2012, a fost înregistrat cel mai crescut nivel de topire a gheţii în Groenlanda, când timp de câteva zile, 97% din întregul înveliş de gheaţă prezenta suprafaţă topită. Cei care monitorizează stratul de gheață spun că 2019 ar putea rivaliza cu această cifră.
Above average temperatures across the entire #Arctic so far this year. The largest anomalies are from northern Alaska to the Beaufort Sea. pic.twitter.com/L0iyv6glMB
— Zack Labe (@ZLabe) June 15, 2019
Miercurea trecută, temperaturile din Groenlanda au crescut cu 40 de grade peste normal, iar acum există apă în locuri situate la nord de Alaska, unde rareori a existat vreodată.
„Această apă proaspătă care se varsă în Atlanticul de Nord perturbă modelul de circulaţie din ocean şi nu înţelegem pe deplin consecinţele, dar poate provoca furtuni puternice în nord-vestul Europei”, a declarat profesorul Jason Box de la Geological Survey of Denmark and Greenland, potrivit Euronews.
Multe regiuni ale lumii au experimentat fenomene meteorologice extreme legate de schimbările climatice, cum ar fi valurile de căldură din India, inundațiile din China și furtunile violente ale Europei în ultimele zile. Pe Twitter, Olsen însuși a explicat, de asemenea, că toate comunitățile din Groenlanda se bazează pe gheață pentru transport și vânătoare.
Communities in #Greenland rely on the sea ice for transport, hunting and fishing. Extreme events, here flooding of the ice by abrupt onset of surface melt call for an incresed predictive capacity in the Arctic @BG10Blueaction @polarprediction @dmidk https://t.co/Y1EWU1eurA
— Steffen M. Olsen (@SteffenMalskaer) June 14, 2019
Institutul meteorologic din Danemarca a anunţat luna trecută că sezonul de topire a gheţii a început cu aproximativ o lună mai devreme decât era aşteptat, pentru a doua oară în ultimele patru decenii. Dar există speranțe că o mai bună cunoaștere a schimbărilor climatice de la fotografia lui Steffen Olsen ar putea contribui la încetinirea efectelor. „Mai întâi, trebuie să încetăm să emitem carbon în mod exagerat, apoi trebuie să îl eliminăm din atmosferă şi să îl depozităm cumva în oceane, pentru a preveni intensificarea efectului de seră”, a mai spus Box. Procesul de stocare a carbonului pare să fie esenţial în prevenirea topirii gheţii.