Cea mai extravaganta invitatie venita din partea celui mai spectaculos designer m-a grabit catre Place Vendome. De cate ori primesc o invitatie aici, am o presimtire buna despre ceea ce va urma, caci locatia mi-a ramas intiparita in constiinta ca zona a prezentarilor memorabile.
Nu ca Place Vendome ar asigura recenzii favorabile tuturor designerilor, dar cei care isi arata colectiile aici, primesc de obicei diplome pentru merite deosebite, expuse bineinteles in impresii si nu ad-literam in hartii.
Asa s-a intamplat cu show-urile couture Armani si Valentino, care au fost precedate de cea mai asteptata prezentare pentru barbati din ziua a treia de Paris Fashion Week – John Galliano .
Defilarea Galliano s-a transformat intr-o adevarata masina a timpului ce a transpus publicul in lumea filmelor mute ale lui Charlie Chaplin. Din interiorul unui urias orologiu cu cifre romane si mecanism transparent, dupa modelul Quinting utilizat si-n linia de ceasuri Dior, au invadat podiumul cu pasi apasati modele cu chipuri vopsite intr-un alb fantomatic. Se voiau a fi sosii ale lui Chaplin varate-n pantaloni cu turul alungit nu atat de legile gravitatiei, ci mai mult de cele ale tiparului.
Au fost propusi insa si cativa Dandy in costume albe incolacite-n talie de curele subtiri, dar si un fel de Gavroche nonsalant, cu bascuta frantuzeasca si pantofii cu bot rotund supradimensionat cum e la mare moda printre personajele desenelor animate. O abordare dezinvolta a hainelor, pentru partea de consumatori care doreste sa fie impinse limitele clasicului costum.
Galliano nu a mai iesit acompaniat de focuri de artificii, insa noi putem spune ca am fost fierti la foc mic atat de asteptarea sa cat si de caldura coplesitoare dinauntru.