De 8 Martie am fost in al noualea – hai sa nu exagerez, al optulea cer. Dis-de-dimineata cobor din taxi in fata magazinului Dior de pe Avenue Montaigne, unde aveam programare pentru o prezentare privata a colectiilor, editie limitata, de ceasuri si bijuterii Precious Dior, Rose Dior Prè Catelan. Un Bentley cu sofer se tolanise la intrare, in speranta ca stapana care facea turul delectarii ochilor in Tara Minunilor Dior, nu va zabovi prea mult.
La fiecare etaj al cladirii albe, impodobita cu trandafiri roz pal – noile sale haine de sarbatoare, un garçon directiona traiectoria oaspetilor catre un impecabil bufet. Fiind devreme, as fi acceptat “avec plaisir” un expresso italian alaturi de care as fi atasat si-un macarron, dar eram contratimp. Defilarea Ungaro incepea in numai 45 de minute. Asa ca am rugat sa incepem imediat incursiunea in incaparile misterioase, unde singura sursa de iluminat provenea din josul casetei transparente, in care erau tinute bijuteriile. Isi fac debutul ceasurile barbatesti in editie limitata, pentru care s-a folosit inovatia mecanismul invizibil inventat de Quinting.
Celebra casa de orologerie elvetiana are printre clienti personalitati ca Bill Clinton, Kofi Annan si alti trei presedinti ai Elvetiei, tanjind sa fie recunoscuta drept producatorea “ceasului presedintilor”. Practic, iti poti vedea inchietura mainii prin ceas, fiindca acesta este total transparent. Si desi la Dior unele au fost decorate cu safire negre sau diamante negre (extrem de rare si de greu de taiat), modelele nu erau efeminate deloc. Eu sunt fan al ceasurilor pentru barbati, asa ca incantarea celor concepute de Galliano pentru barbatii Dior n-a putut fi egalata de cele din gama feminina, semnate de Victoire de Catellane – designerul Dior Joaillerie. Cu aceasta partinitoare concluzie, am trecut mai departe la ce ma interesa mai mult: bijuteriile casei.
Intr-o alta camera, Victoire de Castellane primea personal invitatii, carora le era consultant special in expunerea editiei limitate de coliere, inele, bratari si cercei, incrustate cu nestemate rare. Laitmotivul colectiei – trandafirii gradinilor pariziene Prè Catelan. Incaperea neluminata, sufocant de stramta, umpluta cu comori pazite de prezente incremenite, intr-un fel mumificant, ma facea sa ma simt ca-n mormantul lui Tutankhamon sau cel putin ca-n pestera lui Ali Baba. Pe o canapea roz, indulcea atmosfera reproducerea unei rochii couture Christian Dior din anii ’50, folosita in campania de promovare.
Pentru a nu risca o incercare de “transfer a invitatiei” catre alta persoana, dupa vizionarea colectiei, acestea au fost oprite, caci politica Dior este una extrem de exclusivista. Mi-am notat toate detaliile tehnice de pavare a bijuteriillor plus materialele folosite si m-am grabit sa ajung la Ungaro, dezamagindu-l pe soferul Bentley-ului de afara, care n-a avut incotro si s-a resemnat observand ca pe usa nu iese persoana pe care o astepta. Si ar fi putut incepe linistit un campionat de “Rama” pe telefon, caci pe cand plecam eu, stapana abia isi terminase cocktail-ul de bun venit.