Malcolm McDowell povestește despre filmările pentru filmul Portocala mecanică (A Clockwork Orange) al lui Stanley Kubrick: “Clemele pentru pleoape alunecau și îmi zgâriau corneea. Mă durea atât de tare încât mă dădeam cu capul de pereți”
Stanley Kubrick și-a amânat o vreme adaptarea romanului scris de Anthony Burgess pentru că nu găsea actorul potrivit pentru rolulul lui Alex, bătăușul violent. Apoi a văzut filmul lui Lindsay Anderson If (Dacă), în care am jucat o altă victimă a instituționalizării. S-a întors spre soția sa și a spus: “L-am găsit pe Alex.”
Am petrecut nouă luni cu Stanley înainte de a începe filmările, urmărind filme violente în fiecare zi. Erau cele mai îngrozitoare filme: lagăre de concentrare, corpuri stivuite. Se gândea să le folosească în secvența de tratament, acolo unde Alex e supus unei terapii de aversiune.
Nu știu de ce, când mă gândeam la Alex, am avut întotdeauna în minte imaginea lui Laurence Olivier în rolul lui Richard al III-lea – așa că așa că am adoptat slangul acela, shakespearian.
“Nu știu ce vreau”, îmi spunea Stanley, “dar știu ce nu vreau”. Filmările au durat șase luni – au fost cele mai scurte din cariera sa. După ce și-a depășit bugetul în 2001 cu O Odisee Spațială, a vrut să arate industriei filmului că e la fel de capabil să facă un film cu buget redus. Costul a fost de 2,2 milioane de dolari, ceea ce este oricum chiar și pentru acum un cost destul de ridicat pentru un film britanic. O mulțime de cadre au fost filmate în zona din jurul Londrei, inclusiv pe proprietatea Thamesmead.
În partea în care sunt interogat de poliție, ofițerul jucat de Aubrey Morris, trebuia să mă scuipe. Lui Aubrey i se terminase la un moment dat saliva și astfel Steven Berkoff, care juca rolul unui alt polițist, a spus: “Nu vă faceți griji, am eu destulă”. A scuipat cele mai grețoase flegme. Stanley a întrebat: “Poti să-l nimerești și pe nas?” Berkoff spune: “Da!” Am filmat asta de o grămadă de ori, Stanley nu făcea rabat, dorea să pară 100% real. Își dorea ca scena să fie absolut perfectă, să fie complet umilitoare. Evident, am fost puțin supărat.
În timpul pregătirii mele, Stanley mi-a arătat o imagine a unui pacient cu ochii operați, prinși cu cleme și m-a întrebat dacă aș fi putut face asta: “Nici vorbă, nu!”, i-am spus. A adus atunci un doctor să-mi anestezieze ochii. Dar cele mai multe operații oculare se fac cu pacientul întins pe spate, nu stând în fund, filmând scene pentru filme. Când am început să lucrăm, clemele au alunecat de pe pleoape și mi-au zgâriat corneea. Când efectul anestezicului a trecut, am simțit o durere atât de îngrozitoare încât mi-am lovit capul de un perete la propriu. Dar Stanley se gândea în primul rând preocupat la momentul în care am fi putut să filmăm din nou. Mai multe amănunte foarte interesante despre filmări aici.
Mărturiile lui McDowell despre filmări au apărut în contextul apariției unui nou trailer pentru filmul clasic al lui Stanley Kubrick – Portocala mecanică – film care va reveni în cinematografele din Marea Britanie, pe data de 5 aprilie. Filmul a fost difuzat pentru prima dată în 1971 și considerat “un punct de cotitură în istoria cinematografiei, muzicii și culturii”. Acțiunea controversată a sci-fi-ului dystopian are loc în urma acțiunilor unei bande violente, înainte ca protagonistul lui McDowell Alex să fie reținut de autorități și supus unei forme experimentale de reabilitare care îl face incapabil de violență.
După ce a inspirat o serie de crime de tip copycat, filmul a fost interzis din 1973 până la moartea lui Kubrick în 1999. Odată cu relansarea filmului, o lucrare a artistului Philip Castle – Stanley Kubrick: Expoziția, se va afla la Muzeul de Design în Londra din 26 aprilie până pe 15 septembrie. Anul trecut cuvântul Kubrickian a fost adăugat în dicționarul Oxford al limbii engleze. Termenul a fost descris ca fiind “perfecționismul meticulos, stăpânirea aspectelor tehnice ale filmării și stilul vizual atmosferic în filmele din diferite genuri”.