Ardem mai multe calorii mergând, decât alergând aceeași distanță – adevăr sau mit? Eh, nu este chiar atât de clar, dar vom încerca să deslușim misterul…
Mergând cu o viteză medie ardem cu 40% mai puține calorii decât dacă alergăm cu o viteză medie aceeași distanță. Asta se întâmplă pentru că mersul moderat este o modalitate mult mai eficientă de a ne mișca și implică mai puțini mușchi decât alergatul cu aceeași viteză, înceată spre medie. Mergând, picioarele tale sunt drepte când talpa atinge pământul. Impactul este mai mic și centrul tău de greutate rămâne relativ constant. Asta conservă energia, deci arde mai puține calorii. Alergatul este practic o formă de a sări de pe un picior pe celălalt, ceea ce consumă mai multă energie, pentru că genunchiul tău este îndoit când talpa atinge pământul și mușchii acționează ca un absorbant al șocului și luptă împotriva gravitației.
Un studiu din 2004, făcut de o academie de medicină sportivă din SUA, a măsurat numărul de calorii arse mergând și alergând, pe o distanță de 1600 m (aproape o milă), pe un eșantion de 12 bărbați și 12 femei. Alergând, bărbații au ars o medie de calorii de 124 și 88 de calorii în timpul mersului. Femeile au ars 105 și respectiv 74. Este o diferență de 30%. (bărbații au ars mai multe calorii deoarece au o greutate mai mare).
Oricum, alergatul nu este tot timpul mai eficient în arderea caloriilor decât mersul, și încă o dată, are de a face cu eficiența mișcării. Dacă faci jogging la o viteză încetinită, de abia îți ridici piciorul, scapi de un număr respectabil de 8 calorii pe minut, dar dacă mergi cu aceeași viteză, va trebui să îți balansezi șoldurile și să îți miști mâinile nebunește ca să te ții din a nu alerga și astfel arzi o cantitate masivă de 15 calorii pe minut.
Acesta este pasul în care mersul devine foarte încordant și eficient, majoritatea oamenilor pășind cu o viteză de 4 la 5 mile pe oră. Cu alte cuvinte, o persoană care cântărește în jur de 68 kg aleargă cu o viteză de 8 km pe oră și poate arde între 96 de calorii și 180 de calorii mergând aceeași distanță, cu aceeași viteză.
Ca să complicăm puțin povestea, trebuie luate în considerare nivelul de fitness, panta suprafeței parcurse, tipul de suprafață și mulți alți factori ce vor influența semnificativ cantitatea de calorii arse parcurgând o anumită distanță, într-un anumit timp. De exemplu, este criminal de obositor să mergi încet pe nisip, decât pe asfalt.
Åži ca să ne complicăm și mai tare, un studiu făcut de Universitatea din Colorado a scos la iveală că un individ ce aleargă cu o viteză super-mică (2 mile pe oră) decât de obicei, arde mai multe calorii tocmai datorită ineficienței de a-și trage trupul înapoi, să nu-și folosească toată greutatea corporală.
Așadar, mersul normal are avantajul de a fi mai ușor de practicat și sunt mai puține șanse să te rănești, în timp ce alergatul arde mai multe calorii, dar este mult mai dăunător articulațiilor. Pentru majoritatea dintre noi, un mix între cele două se apropie cel mai bine de rezultatele ideale. Între mers și alergat se află mersul rapid, așa că ieși în parc, cu o sticlă de apă plată și alegând una dintre cele trei modalități, sculptează-ți trupul.
Text de Alina Greavu