Într-o dimineață acum doi ani, Yoli se spăla pe dinți când i-a atras atenția suportul de periuțe. Plastic. Pe chiuvetă a zărit savoniera, tot plastic. Åžamponul, balsamul, cremele – totul de plastic. Într-un semi-atac de panică și-a zis: „Uuaai de capul meu, mă sufoc în plastic!”. De atunci s-a hotărât să înlocuiască treptat plasticul din casă. A învigorat baia cu o savonieră și un stativ de lemn, iar „zorzoanele” și le-a mutat într-un coș de rafie. A păstrat totuși o cutie de accesorii pescărești de-a tatălui. E foarte bine compartimentată și își ține în ea produsele de machiaj. Yoli știe că plasticului îi ia și o mie de ani să se degradeze. La 24 de ani are o figură de copil curios. Are 1,63m, ochi migdalați, gene scurte, pomeți proeminenți și gropițe în obraji. Vârsta i se simte în vocea joasă și puternică, dar și în gesturile simple și rapide. Când explică, atinge masa tranșant cu podul palmei: „Dacă sunt sigură de ceva mă bag, dacă nu, nu”. Yoli e porecla Ioanei Dumitrașcu și alter ego-ul ei virtual. Împreună cu sora ei mai mare, Irina, 29 de ani, ține blogul ecologic „Stele verzi”. Yoli scrie despre schimbările pe care le poate face fiecare om acasă, Irina despre proiecte și acțiuni comunitare. Împreună au construit un blog despre „reciclare, planetă și civilizație” și încearcă să-i atragă și pe alții de partea lor. Ideea i-a venit lui Yoli, la începutul lui 2007, când voia să împărtășească lucrurile pe care le descoperea. A numit blogul „On the planet’s side”, după un vers din Captain Planet, desenul animat în care cinci tineri luptă să salveze Pământul cu ajutorul unor inele magice care pot dezlănțui elementele naturii. Peste câteva luni a rugat-o pe Irina să scrie și ea. Absolventă de Automatică, Irina a rezolvat și detaliile tehnice: a schimbat numele în „Stele verzi”, ca să fie mai ușor de reținut, și a făcut logoul – blocuri gri pe fond albastru presărat cu stele verzi. Lui Yoli nu i-a plăcut. „Tre’să fie drăguț dacă vrei să scriu”, i-a spus Irinei și a adăugat câțiva copaci și o ciupercuță. Yoli și Irina au crescut într-o familie de muzicieni, mama – profesoară de vioară, tatăl – lutier la Ateneu. Au făcut școala de muzică: Irina a studiat vioară, Yoli pian și violoncel. Au evoluat însă diferit. Irina a dat la Politehnică, Yoli la SNSPA. Irinei îi place să meargă la munte, lui Yoli la mare. Pe Irina n-o vezi pe tocuri, nu se machiază, nu se pensează, în timp ce Yoli își alege hainele cu grijă. Irina e mai serioasă, Yoli e copilăroasă și „nebunatică”. Irina nu face gropițe în obraji. Amândouă sunt însă „chinezoaice” la ochi, ascultă muzică rock și râd la fel, în cascade scurte, puțin sparte, zglobii. Astăzi, Irina construiește site-uri, iar Yoli și-a deschis o firmă prin care vinde sacoșe și genți. Irina a fost fascinată de mică de ideea de reciclare, de „oamenii de la țară a căror gospodărie e un ecosistem perfect”. A curățat cu prietenii trasee din Bușteni, s-a mutat într-o zonă cu acces la metrou ca să nu fie nevoită să-și ia mașină și merge des cu bicicleta. În casă folosește doar produse de curățat bio. De anul trecut, după ce a aflat că și consumul de carne contribuie la încălzirea globală, a trecut pe o dietă bazată pe legume. Yoli a renunțat la carnea de vacă, iar porc mănâncă doar o dată pe lună, de poftă. Citește etichetele cu atenție, nu-și cumpără produse testate pe animale și preferă mărcile românești pentru că sunt naturiste. Amândouă reciclează PET-uri și duc război cu pungile de plastic. Irina folosește un set de cinci pungi, le cară în ghiozdan la cumpărături, iar când vine acasă le spală și le refolosește. Yoli se bazează pe sacoșe de nylon, una de un roșu aprins, alta portocalie cu buline, plus câteva din bumbac. Pe câțiva dintre vizitatorii blogului Irina i-a cunoscut la întâlniri ecologiste. Cei mai mulți au sub 35 de ani și ajung pe „Stele verzi” prin Google. „Sunt unele persoane «dark green», adică foarte eco, altele mai la început, mai puțin informate”, în total aproape trei mii de vizitatori pe lună. „Ca să glumesc un pic, aș vrea să nu mai fie nevoie de blog, ar însemna o evoluție grozavă a mentalității și a obiceiurilor de la noi”, spune Irina, care ar vrea ca lumea să nu mai folosească pungi de plastic, să recicleze și să fie atentă la mediu. Simte că astfel de gesturi mici contribuie la un bine mai mare. Pentru că nu vrea să audă de animale chinuite, Yoli poartă doar piele sintetică, deși știe că în faza de producție aceasta elimină substanțe nocive în aer și poluează. Se simte prinsă într-o capcană: „Ce alegi, să te simți vinovat că porți mortăciuni pe tine sau că poluezi?” Crede că Irina ar fi ales partea cu planeta, dar e împăcată cu alegerea făcută. E adepta schimbărilor pas cu pas, „Azi descoperi o chestie, mâine alta, iar în timp se formează un fel de rutină. Noi nu suntem eco-freaks, nu aruncăm cu vopsea pe blănuri, nu suntem exagerate. Suntem oameni normali care au responsabilitate”.
Mica Ecologie – Surori de Stele Verzi
